Viţa-de-vie şi vinul în creştinism

Vinul împreună cu pâinea servesc la săvârșirea Tainei Euharistiei. Pâinea se preface în Trupul Mântuitorului, iar vinul se preface in Sângele Mântuitorului, cu care se împărtășesc astăzi creștinii. Apostolii și urmașii lor, respectiv episcopii și preoții, îl folosesc în cadrul Sfintei Liturghii, urmând, astfel, porunca Domnului: „Aceasta să faceți spre pomenirea Mea” (Luca 22: 19).

Vinul servește însă drept materie liturgică și la alte slujbe, precum la Cununie, la Litie, la sfințirea unei biserici, la înmormântări și la parastase. Vinul liturgic trebuie să fie asemănător cu cel folosit de Însuși Mântuitorul la Cina cea de Taină, adică un vin curat, roșu și dulce. El trebuie să fie numai din struguri, neoțetit, fără niciun adaos suplimentar. Începând din secolul al XIII-lea, în apus se folosește și vinul alb.

Citeste si:  FMI dă publicităţii Scrisoarea de Intenţie şi Memorandumul transmise de Guvernul român

Dar al lui Dumnezeu făcut omului, vinul este asociat binefacerilor dumnezeiești: ”Ce fericire și ce belșug va fi atunci. Grâul va veseli pe flăcăii lui și vinul pe fecioarele lui” (Zaharia 9: 17); ”Să-ți dea ție Dumnezeu din roua cerului și din belșugul pământului, pâine multă și vin” (Geneza 27: 28); ”Și Domnul Savaot va pregăti în muntele acesta pentru toate popoarele un ospăț de cărnuri grase, un ospăț cu vinuri bune, cărnuri grase cu măduvă, vinuri bune, limpezite!” (Isaia 25: 6).

Vinul de inspirație biblică a constituit tema multor capodopere ale picturii universale, el fiind prezent în capodopere semnate de Michelangelo, Leonardo da Vinci, Veronese și mulți alții.

Citeste si:  Ultima localitate în totalitate creştină din Palestina, în pericol de dispariţie

Vița-de-vie este foarte bine reprezentată atât în iconografia românească, cât și ca element decorativ în biserici din toate regiunile țării. Ea apare și pe multe dintre catapetesmele vechilor biserici, ilustrând mlădițe care îmbrățișează icoanele împărătești, pe ale Sfinților Apostoli și pe ale celorlalți sfinți. O altă reprezentare este aceea în care Hristos este înfățișat ca tulpina, iar Sfinții Apostoli sunt reprezentați ca mlădițe. În bisericile maramureșene, în icoane este reprezentat un ciorchine mare de strugure, purtat pe o prăjină sprijinită pe umerii a doi oameni.

Citeste si:  Papa Benedict a celebrat Cina cea de Taină şi a spălat picioarele a 12 preoţi. Ce înseamnă să speli picioarele aproapelui tău?

Una dintre temele principale abordate, însă, de pictorii bisericești este ”Iisus și vița-de-vie”, care face trimitere la Jertfa mântuitoare, drept pentru care ea este zugrăvită îndeosebi în Sfântul Altar, în zona Proscomidiarului, notează site-ul citat. În aceste icoane, este reprezentat Iisus, așezat pe o ladă ce simbolizează mormântul, în fața Sfintei Cruci. Trupul Său este înfățișat ca în momentul răstignirii, având numai un acoperământ, iar din coasta Lui iese un butuc de viță-de-vie ce se înfășoară în jurul Crucii, apoi coboară cu vârful in jos. Iisus Însuși presează strugurele într-un pahar al suferinței și al mântuirii, simbolizând sacrificiul Mântuitorului, dătător de viață. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)


Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close