Dosarul „Bica 2”: Alina Bica şi Dorin Cocoş, în arest la domiciliu

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis marți, 14 aprilie, ca fosta șefă a DIICOT Alina Bica și omul de afaceri Dorin Cocoș să fie judecați în arest la domiciliu în dosarul „Bica 2”.

Instanța a admis cererile celor doi de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile, însă decizia nu este definitivă. Fosta șefă a DIICOT are arest la domiciliu și în dosarul „Bica 1”.

În același dosar, instanța a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar în cazul lui Ionuț Florentin Mihăilescu pe o perioadă de 60 de zile.

De asemenea, judecătorii au decis ca Alin Cocoș să fie judecat în continuare în arest la domiciliu, iar fostul ministru al Economiei Adriean Videanu, sub control judiciar.

În cazul lui Videanu, instanța nu a fost acord ca el să părăsească teritoriul României în perioada 25 aprilie — 9 mai 2015.

Totodată, magistrații au hotărât începerea judecății pe fond în acest dosar, după ce DNA a remediat neregularitățile din rechizitoriu.

Dosarul „Bica 2” a fost trimis de DNA în instanță pe data de 26 februarie, Adriean Videanu fiind acuzat de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, el stând în arest preventiv în perioada 31 ianuarie — 6 februarie.

Dorin Cocoș este acuzat de trafic de influență (două fapte) și dare de mită iar fiul acestuia, Alin Cocoș, de complicitate la trafic de influență și complicitate la dare de mită.

Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită (2 fapte), abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (2 fapte) și favorizarea făptuitorului (2 fapte) iar Ionuț Florentin Mihăilescu este acuzat de complicitate la luare de mită.

Potrivit DNA, la data de 14 iunie 2014, Alina Bica a primit, prin intermediul fostului său consilier Ionuț Mihăilescu și în cote părți egale cu acesta, un teren în suprafață de 4.425 metri pătrați situat în Snagov, județul Ilfov.

Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea, pe care Alina Bica a dispus-o la data de 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat și de reprezentantă a Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), a unui dosar de despăgubire pentru un teren din Capitală, evaluat la 377.000.000 lei, beneficiar fiind Gheorghe Stelian.

În scopul ascunderii provenienței terenului din Snagov și mascării mitei, Ionuț Mihăilescu și Alin Cocoș au generat și intermediat tranzacții nereale imobiliare succesive, folosindu-se de relații cu prieteni și membrii de familie.

Concret, disimularea primirii mitei de către Alina Bica și Ionuț Mihăilescu a fost realizată în intervalul de timp 2013 — 2014 prin încheierea a două contracte de vânzare — cumpărare succesive în care au fost interpuse persoane apropiate acestora.

La rândul său, în schimbul influenței exercitate asupra Alinei Bica și a altui membru al Comisiei Centrale a ANRP, Dorin Cocoș a pretins și primit de la beneficiarul drepturilor litigioase, Gheorghe Stelian (denunțător în dosar), suma de 10 milioane euro.

Pe de altă parte, la 24 septembrie 2013, în dosarul Romgaz instrumentat de DIICOT, procurorul de caz a dispus luarea măsurilor asigurătorii prin instituirea unui sechestru și asupra a 80 de acțiuni deținute de Adriean Videanu la compania SC Titan Mar SA.

În dosarul Romgaz, Videanu este cercetat alături de alte persoane pentru crearea unui prejudiciu de 11 milioane de dolari și punerea în pericol a sistemului energetic național pe segmentul gazelor naturale.

Ulterior, la 25 februarie 2014, printr-o ordonanță, Alina Bica, în calitate de șef DIICOT, a dispus cu încălcarea prevederilor legale de competență admiterea solicitării inculpatului Videanu și a ridicat sechestrul asigurător.

Prin această acțiune, Alina Bica i-a facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acțiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse și sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a și întâmplat.

La cererea de ridicare a ridicare a sechestrului, Videanu a depus înscrisuri cuprinzând date și informații conform cărora nu mai deținea acțiunile din august 2012, împrejurarea care nu era reală.

DNA mai susține că, în cursul anului 2013, omul de afaceri Ovidiu Tender i-a cerut sprijinul Alinei Bica pentru a obține o condamnare cu suspendare în dosarul RAFO, aflat pe rolul Tribunalului București.

Alina Bica le-a cerut subordonaților săi de la DIICOT să ceară în instanță condamnarea lui Tender la o pedeapsă cu suspendare, arată procurorii. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.