Tabelul lui Mendeleev

0

Tabelul periodic al elementelor este un tabel cu elementele chimice, numit și ”Tabelul lui Mendeleev”, după numele chimistului rus Dmitri Mendeleev și publicat în 1869.

La acea vreme, erau cunoscute doar 63 de elemente, deoarece grupa gazelor rare și cea a elementelor radioactive nu erau încă descoperite, nici noțiunea de număr atomic, potrivit www.estiinta.ro. Astfel, clasificarea elementelor chimice s-a făcut la acel moment după principalele proprietăți aperiodice ale elementelor: numărul atomic Z și masa atomică.

Pe lângă proprietățile aperiodice ale elementelor, mai există proprietățile periodice ale elementelor — chimice și fizice (spectrele electronice ale atomilor, potențialele de ionizare ale atomilor) și diferitele proprietăți structurale — razele atomice.

Scopul principal al tabelului este compararea și clasificarea comportamentelor elementelor chimice, dar are roluri și în alte discipline — ingineria chimică, biologia sau fizica.

Mendeleev nu a fost primul care a studiat aceste proprietăți ale elementelor chimice. În 1789, Antoine Lavoisier a publicat o lista cu 33 de elemente chimice, pe care le-a grupat în gaze, metale, nemetale și pământuri. În 1829, Johann Wolfgang Dobereiner a observat că unele elemente ar putea fi grupate în triade bazate pe proprietățile chimice. Litiul, sodiul și potasiul au fost grupate într-o triadă ca metale ușoare, reactive. Dobereiner a observat că aranjate după greutatea atomică, al doilea element din fiecare triadă este media dintre primul și al treilea element, potrivit site-ului www.cineainventat.ro.

În 1857, Jean-Baptiste Dumas a publicat o lucrare ce descria relațiile dintre diferite grupe de metale. În 1864, Julius Lothar Meyer a publicat un tabel cu 44 de elemente aranjate după valențe.

Recunoașterea tabelului lui Mendeleev a venit datorită faptului că acesta a lăsat locuri libere pentru elementele ce nu fuseseră încă descoperite, dar și pentru că a ignorat ordinea sugerată de greutatea atomică și a trecut la elementele adiacente, precum teluriul și iodul, pentru a le putea clasifica mai bine în familii chimice, arată cineainventat.ro.

O serie chimică este un grup de elemente chimice, cu caracteristici comune fizice și chimice. Seriile chimice se împart în metale, metaloizi și nemetale: Metale — metale alcaline, metale alcalino-pământoase, lantanide, actinide, metale de tranziție, alte metale, Metaloizi, Nemetale — alte nemetale, halogeni, gaze nobile.

Conform manualelor de chimie, grupa este coloana verticală din tabelul lui Mendeleev. Perioada este un rând orizontal din tabelul lui Mendeleev. Tabelul este o reprezentare vizuală a legii periodicității, potrivit căreia unele proprietăți ale elementelor chimice se repetă periodic atunci când acestea sunt aranjate după număr atomic. Pentru a evidenția trăsăturile comune, e suficient să ne orientăm după grupe și perioade.

Mendeleev a stabilit că elementele, dacă sunt aranjate după masa atomică, prezintă o aparentă periodicitate a proprietăților; elementele similare din punct de vedere al proprietăților chimice au greutăți atomice asemănătoare ca valoare; dispunerea elementelor după masele lor atomice corespunde valențelor și proprietăților chimice; mărimea greutății atomice determină caracterul elementului.

În Tabelul lui Mendeleev se regăsesc următoarele elemente, în ordine alfabetică: Ac — actiniu, Ag — argint, Am — americiu, Al — aluminiu, Ar — argon, As — arsen, At — astatin, Au — aur, B — bor, Ba — bariu, Be — beriliu, Bh — bohriu, Bi — bismut, Bk — berkeliu, Br — brom, C — carbon, Ca — calciu, Cd — cadmiu, Ce — ceriu, Cf — californiu, Cl — clor, Cm — curiu, Cr — crom, Cs — cesiu, Cu — cupru, Db — dubniu, Ds — darmstadtiu, Dy — disprosiu, Er — erbiu, Es — einsteiniu, Eu — europiu, F — fluor, Fe — fier, Fm — fermiu, Fr — franciu, Ga — galium, Gd — gadoliniu, Ge — germaniu, H — hidrogen, He — heliu, Hf — hafniu, Hg — mercur, Ho — holmiu, Co — cobalt, Hs — hassiu, I — iod, In — indiu, Ir — iridiu, K — potasiu, Kr — kripton, La — lantan, Li — litiu, Lr — lawrenciu, Lu — lutețiu, Md — mendeleeviu, Mg — magneziu, Mn — mangan, Mo — molibden, Mt — meitneriu, N — azot (nitrogen), Na — natriu, Nb — niobiu, Nd — neodim, Ne — neon, Ni — nichel, No — nobeliu, Np — neptuniu, O — oxigen, Os — osmiu, P — fosfor, Pa — protactiniu, Pb — plumb, Pd — paladiu, Pm — promețiu, Po — poloniu, Pr — praseodim, Pt — platină, Pu — plutoniu, Ra — radiu, Rb — rubidiu, Re — reniu, Rf — rutherfordiu, Rg — roentgeniu, Rh — rodiu, Rn — radon, Ru — ruteniu, S — sulf, Sb — stibiu, Sc — scandiu, Se — seleniu, Sg — seaborgiu, Si — siliciu, Sm — samariu, Sn — staniu, Ta — tantal, Tb — terbiu, Tc — technețiu, Te — telur, Th — toriu, Ti — titan, Tl — taliu, Tm — tuliu, Cn — copernicium, U — uraniu, Uuuh — ununhexium, nume temporar al elementului cu numărul atomic 116, descoperit în 2000, Uuo ununoctiu — nume temporar (din 1979) al elementului cu numărul atomic 118, Uup ununpentiu — nume temporar al elementului chimic cu numărul atomic 115, Uuq ununquadium — nume temporar dat elementului chimic cu numărul atomic 114, Uut ununtriu — nume temporar al elementului chimic cu numărul atomic 113, V — vanadiu, W — wolfram, Xe — xenon, Y — ytriu, Yb — yterbiu, Zn — zinc, Zr — Zirconiu, conform abrevierile.ro.

În 2012, Tabelul lui Mendeleev număra 118 elemente chimice, dintre care 90 în stare naturală (două lichide, 11 gaze și 77 solide), iar alte 28 artificiale. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.