Caz unic în istoria DIICOT: Hoţii de bijuterii dădeau spargerea în 60 de secunde

0

Procurorii DIICOT au destructurat o rețea de hoți de bijuterii care dădea spargeri la magazine de lux din state UE, spargeri care nu durau mai mult de 60 de secunde.

„Începând cu anul 2013, DIICOT a monitorizat activitatea infracțională a unei grupări conduse de liderul Marian Adrian Botez, având ca scop săvârșirea unor infracțiuni de tâlhărie calificată și furt calificat, pe tot teritoriul Uniunii Europene”, a afirmat, joi, într-o conferință de presă, procurorul șef adjunct al DIICOT Giorgiana Hosu.

Gruparea era compusă din peste 100 de executanți, toți recrutați din județul Neamț, care erau instruiți, antrenați, controlați și coordonați pentru a pătrunde în forță în magazine de lux, de bijuterii și ceasuri.

Fiecare atac asupra acestor magazine dura 60 de secunde, fiecare participant avea un rol bine stabilit, se acționa după metoda celebrei grupări sârbe ‘Pantera Roz’. Prejudiciul total creat în acest dosar se cifrează în jurul sumei de 10.000.000 de euro”, a spus Giorgiana Hosu.

În urma perchezițiilor s-au găsit foarte multe bijuterii și ceasuri scumpe, iar procurorii au dispus sechestre asiguratorii asupra mai multor bunuri imobile și autoturisme, printre care și un Rolls Royce mov. Procurorul șef adjunct a mai spus că ancheta a costat circa 300.000 de euro, fiind printre cele mai scumpe anchete.

„Membrii grupării erau antrenați în imobile închiriate special în acest scop, cu geamuri acoperite cu folii negre, erau aduși în aceste imobile cu saci negri pe cap, erau amprentați, li se întocmeau dosare personale, li se luau probe ADN. În aceste dosare erau menționate numele membrilor familiei și datele personale ale membrilor familiei, ale prietenilor, ale rudelor, ale prietenelor”, a explicat Giorgiana Hosu.

Ea a adăugat că gruparea acționa după un cod scris, denumit Regulamentul Academiei Infractorilor Români.

„Era un cod cu cinci capitole distincte referitoare la pregătirea psihică, la pregătirea fizică, teoretică, practică și de anchetă prin care trebuia să treacă fiecare membru al aceste grupări. Academia Infractorilor Români figura în cod ca fiind întregistrată la Interpol, la Europol și la DIICOT. Exista un comandant suprem, un contabil, ofițeri activi de o anumită vârstă și ofițeri în rezervă, de peste 50 de ani, existau avocați pentru membrii grupării”, a declarat Hosu.

Ea a precizat că imobilele unde se desfășurau antrenamentele au fost închiriate în București, Cluj-Napoca, Constanța, iar programul de pregătire dura 90 de zile.

„În țările în care acționau, de pe teritoriul UE, erau punctate magazinele de lux, măsurile de protecție a acestor magazine, erau stabilite posibilitățile de atac, traseele de fugă, niciodată nu se foloseau pentru fugă autoturisme, locul unde puteau fi îngropate temporar bunurile sustrase, tabăra infracțională fiind stabilită întotdeauna la periferia acestor orașe”, a spus Hosu.

Ea a explicat că nu se foloseau nici telefoane mobile sau alte echipamente sofisticate, resursa umană foarte disciplinată fiind elementul cheie care a dus la succesul acestei grupări timp de circa doi ani.

„Au fost jefuite în acest fel magazine de pe teritoriul Marii Britanii, Italiei, Franței, Austriei, Belgiei, Olandei, Germaniei și din Andorra. Toată marfa și toate sumele de bani pe care le-au obținut membrii grupării au fost aduse și investite în România. Liderul și locotenenții grupării au fost monitorizați și probați ca activitate infracțională pe teritoriul României de procurorii DIICOT”, a precizat Hosu.

Ca și mod de operare, în magazinul vizat intrau inițial două persoane, îmbrăcate elegant, care se arătau interesate de achiziționarea unui ceas. Acestea îi imobilizau pe bodyguarzi, în timp ce un al doilea rând al grupării intra cu topoare și baroase și spărgeau vitrinele, urmați de cei care luau bijuteriile și le puneau într-un rucsac plasat frontal, totul, în mai puțin de 60 de secunde.

La o astfel de spargere se crea un prejudiciu de circa 500.000 euro, după cum a afirmat Hosu.

„Atunci când unul dintre membrii grupării era capturat, acesta comunica întotdeauna cu liderul prin scrisori adresate familiei sale, în care era folosit un limbaj codificat, prin care liderul grupării era atenționat cu privire la greșelile comise care au dus la capturarea sa, la eventualele greșeli ale colegilor de echipă și la participanții rămași în libertate pe teritoriul acelui stat”, a explicat procurorul șef adjunct al DIICOT.

Potrivit acesteia, gruparea funcționa după Legea Omerta — „Nu văd, nu aud, nu vorbesc” — și s-a descoperit o vorbă care umbla printre membrii grupării „Dacă te ia Garda, te mai întorci acasă, dar dacă te ia preotul, nu te mai întorci niciodată”. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.