Agrişul, planta cu potenţial să depăşească zmeurul şi coacăzul ca profit din cultură. Agrişele se caută acum la export şi aduc câştiguri de până la 20.000 euro la hectar

0

Înfiinţarea unei plantaţii de agriş poate fi una dintre cele mai bune investiţii în agricultură în acest moment. Deşi nu se consumă intens la noi, agrişele sunt foarte căutate în vestul Europei, iar potenţialul este uriaş pentru această plantă medicinală care, din punct de vedere al profitului adus, ar putea detrona în următorii câţiva ani zmeura, afinul sau coacăzul, scrie agrointel.ro.

În prezent, investiţia într-un hectar de agriş se ridică la aproape 7.000 de euro şi se recuperează în primii doi ani de cultură. Ulterior, planta poate aduce profituri de până la 20.000 de euro pe an, la un preţ minim de comercializare de 6-7 lei/kg agrişe.

Unde găseşti agrişul

Suprafeţele ocupate de plantaţiile de agriş sunt restrânse la noi în ţară, din cauza faptului că agricultorii români au mizat mai mult pe plantaţiile de zmeur, afin, mur şi coacăz negru. Zonele în care se cultivă şi se consumă cu precădere fructe de agrişe sunt: Cluj, Mureş, Baia-Mare şi Sălaj.

Pepinierele Hida din judeţul Sălaj vând material săditor pentru înfiinţarea plantaţiilor de agriş de mai bine de 5 ani, timp în care, au costat, faptul că, românii vor să-şi diversifice paleta de gusturi şi se orientează şi căre acest arbust fructifer mai puţin cunoscut la noi.

“Este o specie mai puţin cultivată în România, în primul rând din cauza faptului că la noi nu există o tradiţie pentru consumul de fructe de agriş. La noi se cultivă această plantă cu precădere în zonele de centru ale ţării, în Harghita, Covasna unde există o anumită tradiţie în consumul de agrişe şi ceva mai izolat în partea de vest a ţării. În schimb, dacă aruncăm un ochi la vecinii noştri unguri sau germani, vom vedea, că la ei se consumă aceste fructe în cantităţi însemnate. Fiind foarte mare cererea de consum de astfel de fructe, cei care au plantaţii de agrişe le vând către export”, a declarat pentru Agrointeligenţa, inginerul Orlaie, proprietarul afacerii de la Hida.

Agrişul preferă zonele mai răcoroase, cu temperaturi medii anuale de 8-8,5°C, cu precipitaţii de 700 mm anual şi poate fi plantat pe soluri cu textură mijlocie, cu reacţie acidă sau slab acidă, cu pH-ul 4,8-5,2. Fructele pot fi consumate sub formă de supe, compoturi pregătite pentru iarnă, mai pot fi folosite pentru aromarea diferitelor mâncăruri şi prăjituri.

Producţie 7-8 tone la hectar

O plantaţie de agriş intră pe rod după doi ani şi se obţine, în medie, o producţie de 7-8 tone de fructe la hectar. Se poate ajunge însă şi la producţii de 12-15 tone/ha, atunci când de pe o tufă se recoltează 4-5 kg de agrişe. Plantaţia se exploatează între 10 şi 12 ani. “În primul an se scurtează planta la 7-10 cm de sol, după care se formează tufa, iar în următorii 2-3 ani nu necesită tăieri suplimentare.

Dacă planta s-a îndesit prea mult se aplică nişte tăieri de rărire şi pe măsură ce plantaţia îmbătrâneşte se fac nişte tăieri de întinerire”, ne-a vorbit Nelu, despre tăierile care se efectuează la o plantaţie de agriş.

plantatie-agrise

Soiuri româneşti de agriş: Rezistent de Cluj, Zenit şi Someş

Administratorul pepinierelor de la Hida se mândreşte cu faptul că, la el în pepinieră poţi găsi soiuri de agriş create chiar de el, de-a lungul unei perioade îndelungate de cercetare.

“Soiurile de agriş se împart în două grupe: agriş cu fructe roşii şi cu fructe galben-verzui, în cadrul fiecărei grupe avem mai multe soiuri care pot avea sau nu ghimpi. Soiurile pe care noi le recomandăm pentru producţie sunt cele recunoscute la nivel internaţional: Careless, Invicta, Captivator precum şi soiuri create la noi în pepinieră: Rezistent de Cluj, Zenit şi Someş care sunt adaptate condiţiilor de climă şi sol de la noi din ţară”, ne-a precizat inginerul din Hida.

Altoit pe trunchi sau tufă

Agrişul se plantează toamna târziu, ca toate speciile lemnoase, la o distanţă de 2,5-3 metri între rânduri şi un metru între plante pe rând.

“Agrişul se poate prezenta sub formă de tufă sau altoit pe trunchi. Producţiile cele mai mari se obţin atunci când se plantează sub formă de tufă, deşi recoltarea se face mai greoi decât în varianta altoită, producţiile obţinute sunt net superioare. La un hectar, la distanţa de 3×1 metri intră 3.300 de plante, iar dacă arbuştii se plantează la o distanţă de 2,5×1 metri vor intra 4.000 de plante la hectar”, a vorbit inginerul, despre densitatea optimă de arbuşti la hectar.

În schimb dacă se înfiinţează o plantaţie de agriş cu arbuşti altoiţi pe trunchi, atunci plantarea se face la o jumătatea de metru între plante pe rând, ceea ce presupune că densitatea de plante la hectar se dublează, implicit şi costurile cu întreţinerea plantaţiei.

Recoltarea agrişelor se face, de regulă, în luna iunie, cât fructele sunt coapte, dar încă tari.

agrise-01

Investiţie de 6.700 de euro la un hectar

Specialiştii de la Pepinierele Hida recomandă înfiinţarea plantaţiilor cu agriş sub formă de tufe. Astfel, de la ei din pepinieră preţul unei tufe este cuprins între 3 şi 5 lei, în funcţie de soiul ales. La un calcul simplu, cu tot ce înseamnă cheltuielile cu arbuştii, pregătirea terenului, fertilizarea, irigarea prin tub de picurare, inclusiv lucrările de întreţinere până la intrarea pe rod a plantaţiei, se ajunge la o investiţie de 30.000 lei (6.700 euro).

“Irigarea oricărei culturi înseamnă un plus de producţie, un spor de calitatea a fructelor produse. În majoritatea zonelor din România, dacă vrei să faci producţii ridicate şi sigure fără să stai la dispoziţia condiţiilor meteo trebuie să investeşti într-un sistem de irigare a culturilor. Sistemele nu sunt aşa de costisitoare şi merită investiţia într-un astfel de sistem care îţi va asigura producţii mai mari şi mai calitative”, a precizat administratorul pepinierelor de la Hida, despre necesitatea irigării oricărei culturi.

Fertilizare cu gunoi de grajd sau îngrăşăminte NPK

Înainte de plantare trebuie făcută o arătură la o adâncime de 28-30 cm, iar dacă solul este profund se face o arătură de desfundare, la adâncimea de 35-40 cm.

”Pentru fertilizare putem folosi gunoi de grajd, se administrează o cantitate de 50-60 de tone de gunoi de grajd fermentat la hectar, dacă nu avem gunoi de grajd se fac fertilizări chimice.

Este bine ca, pentru toate speciile, să nu se meargă pe fertilizare unilaterală cu azot, ci să se administreze îngrăşăminte complexe, de tipul NPK. La fertilizarea agrişului trebuie să avem în vedere faptul că acest arbust consumă suplimentar cantităţi însemnate de magneziu, zinc şi atunci trebuie să oferim suplimentar şi aceste microelemente”, a explicat ing. Orlaie, care este motivul pentru care agrişul are nevoie şi de microelemente.

agrise-03

Cheia succesului: exportul

Este greu să estimezi care va fi perioada de timp în care îţi vei recupera investiţia făcută într-o astfel de plantaţie din cauza faptului că, în România, nu există o cerere prea mare pentru agrişe.

”Dacă reuşeşti să intri în contact cu o firmă care doreşte să îţi cumpere producţia pe care o obţii şi primeşti un preţ minim de 6-7 lei pe kilogram, eu cred că, după 2-3 ani de la intrarea pe rod a plantaţiei, îţi poţi recupera investiţia efectuată. După care îţi mai rămân 8 ani în care poţi obţine un profit bun din cultivarea agrişului, bineînteles cu condiţia să găseşti o piaţă de desfacere sigură”, a făcut precizări administratorul pepinierelor de la Hida.

Astfel, dacă se ia în calcul producţia maximă de 15 tone/ha şi cea minimă de 7-8 tone/ha, rezultă că de pe un hectar cu agriş se poate ”recolta” un câştig de între 10.000 şi 20.000 de euro, din care se vor scădea doar lucrările minime de întreţinere odataă ce investiţia a fost recuperată.

“Astăzi, la mare căutare, în România sunt: zmeura, afinele, murele şi coacăzele. Cu toate acestea, în urmă cu 20 de ani, nu se consumau cantităţi însemnate de fructe de pădure, astfel că dacă ne uităm în urmă cu 5 ani cererea pentru astfel de fructe a avut o creştere explozivă. Eu cred că în următorii ani, cererea de consum pentru fructe de agrişe, de la noi din ţară, va creşte destul de mult, astfel că cei care şi-au înfiinţat deja plantaţii de agriş sau cei care o vor face de acum încolo îşi vor găsi cumpărători în ţară” – Nelu Orlaie, proprietarul pepinierelor din localitatea Hida, judeţul Sălaj.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.