La 43 de ani de la inaugurare, MNIR rămâne una dintre instituţiile reprezentative ale culturii româneşti

La 43 de ani de la inaugurare, Muzeul Național de Istorie a României rămâne una dintre instituțiile reprezentative ale culturii românești, deținând un fond valoros de bunuri de patrimoniu mobil care ilustrează toate perioadele semnificative din trecutul poporului român, cât și din vremea unor civilizații care au existat în vechime pe actualul teritoriu al țării noastre.

„Astăzi, 8 mai 2015, se împlinesc 43 de ani de la inaugurarea Muzeului Național de Istorie a României. Crearea acestui muzeu a fost o provocare pentru autorități, dar și pentru specialiști, deoarece a reprezentat o proiecție, mai concentrată, a întregului sistem al muzeelor de istorie din țară”, amintește, într-un comunicat transmis vineri , Biroul de presă al MNIR.

În anul 1968 s-a creat cadrul legal corespunzător pentru organizarea MNIR, prin Hotărârea nr. 1448/ 1968 din 3 iulie Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România decizând înființarea muzeului, al cărui patrimoniu se constituia din piese de valoare republicană aflate în administrarea instituțiilor muzeale, bibliotecilor și centrelor de documentare, subordonate Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, Academiei Republicii Socialiste România, ministerelor, altor organe centrale ale administrației de stat și comitetelor executive ale consiliilor populare, arhivelor statului, din piesele care vor fi obținute din partea unor organizații obștești sau persoane fizice, prin donații sau achiziții, precum și din rezultatele unor cercetări organizate special în acest scop, menționează sursa citată.

Pentru a adăposti muzeul au fost luate în calcul Palatul Justiției, Palatul Poștelor și clădirea Sfatului Popular al Capitalei, dar s-a discutat și despre posibilitatea construirii unui sediu nou, în final clădirea Poștei Centrale din București fiind atribuită muzeului.

Pe 20 martie 1970, apărea noua (și ultima) „Hotărâre a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România privind înființarea Muzeului de Istorie al Republicii Socialiste România”, care stabilea și componența Comisiei de organizare, al cărei președinte era academicianul Constantin Daicoviciu. Doi ani mai târziu, pe 8 mai 1973, era deschis pentru public cel mai mare muzeu de istorie din România.

Realizarea expoziției de bază a MNIR a fost o chestiune foarte complexă, deoarece în cadrul acesteia trebuiau expuse obiecte cu o mare relevanță istorică, adevărul istoric trebuind să coabiteze cu cerințele ideologice. Expoziția de bază a fost încă de la început împărțită pe secții, pentru fiecare secție existând o comisie de specialiști însărcinată cu analiza tematicii, printre care: prof. univ. Mihai Berza, prof. univ. dr. C.C. Giurescu, dr. Cornelia Bodea, dr. Dan Berindei, dr. Vasile Netea, acad. Andrei Oțetea, Emil Condurachi, Hadrian Daicoviciu, Șerban Cioculescu ș.a.

Expoziția de bază a Muzeului de Istorie a R.S.R., așa cum a rezultat, era întinsă în 50 de săli, la care se adăugau Cabinetul Numismatic, Lapidarium-ul și Tezaurul Istoric. La etajul al doilea a existat, pentru scurt timp, expoziția de artă medievală românească.

Instituție muzeală de prim rang, un punct de atracție pentru publicul din țară, dar și din străinătate, muzeul era privit de regimul comunist ca un instrument al propagandei și, odată (sau mai ales) cu realizarea Expoziției Omagiale (1978), ca pe un pilon de bază în cadrul mecanismului cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu, se arată în comunicat.

În septembrie 2002, expoziția permanentă a MNIR a fost împachetată, obiectele luând drumul depozitelor. Reabilitarea structurii de rezistență a început în iarna acelui an, lucrările fiind executate, până în septembrie 2005, în proporție de aproximativ 50%. Finalizarea lucrării de reconstrucție era așteptată pentru mijlocul anului 2007, termen care nu a putut fi respectat.

Din cauza faptului că muzeul s-a aflat în reparații capitale, cea mai mare parte a expozițiilor sunt temporar închise sau în reorganizare, urmând ca, pe măsură ce lucrările de consolidare a clădirii se vor relua, expoziția istorică permanentă să fie redeschisă, treptat.

În prezent, bogatul patrimoniu include peste 650.000 de piese, organizat în următoarele colecții: ceramică, lapidarium — tegularium, numismatică, filatelie, medalistică — sigilografie, tezaur, manuscrise, tipărituri, artă plastică, artă decorativă, fototecă istorică, stampe, hărți, metal, armament și echipament, textile și mobilier.

Muzeul prezintă publicului, în prezent, două mari expoziții permanente — Tezaur Istoric, respectiv Lapidarium — Copia Columnei lui Traian — și expoziții temporare cu tematică diversă, organizate în Holul Central, mai informează MNIR. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.