„Kurtos-ul fitness” – atracţia festivalului kurtoskolacs-ului de la Sfântu Gheorghe

38

Ziua Europei a fost marcată sâmbătă, 9 mai, la Sfântu Gheorghe, printr-un festival-concurs de preparat kurtoskolacs, tradiționalul colac secuiesc glazurat cu zahăr ars, eveniment la care au participat 13 echipe de cofetari și patiseri profesioniști și amatori din județul Covasna.

Atracția festivalului a fost ”kurtos-ul fitness”, preparat de echipa ”Îngerii păzitori”, care a fost copt pe un rotisor cu jar montat pe o bicicletă și activat prin pedalare.

”Se numește fitness pentru că trebuie să dai din pedale 12 minute ca să se coacă preparatul. Ni s-a spus că trebuie să aducem ceva pe care să coacem kurtos-ul, iar colegul meu, Szabo Mihaly, a venit cu această idee. A decis să taie o bicicletă și să monteze în partea din față un fel de cuptor cu jar. (…) Nu am vrut să folosim energie electrică pentru a învârti rotisorul, așa că dăm la pedale și putem coace trei colaci deodată. Am pus două rânduri de pedale, asta pentru ca să putem umbla cu bicicleta și prin oraș. Deci, un rând de pedale pentru deplasare și un rând pentru activarea rotisorului”, a declarat  Lorincz Lehel, unul dintre membrii echipei.

”Îngerii păzitori”, care și-au ales această denumire pentru că lucrează în domeniul asigurărilor, au preparat colacii după o rețetă foarte, foarte veche, găsită pe internet.

”Rețeta e din jurul anilor 1700, nu are zahăr, pentru că pe vremea aceea nu era zahăr, iar noi o să punem magiun de prune făcut la ceaun. (…) Nu vrem neapărat să câștigăm concursul, dar am ținut foarte mult să venim cu o rețetă tradițională, foarte veche, pe care am și expus-o aici să o vadă toată lumea. (…) Se iau cinci ouă de casă, un castron cu lapte la temperatura camerei, se pun o lingură de smântână, o linguriță de drojdie, un pic de unt mai gras, amestecăm. Punem făina și frământăm până obținem un aluat care să nu se lipească, după care înfășurăm pe un cilindru de lemn și îl punem la copt pe jarul încins. (…) Colacul nostru nu o să fie frumos, profesioniștii îl fac de parcă ar fi tras la strung, dar noi suntem începători”, a mai spus Lorincz Lehel.

Citeste si:  Huffington Post: Cinci motive pentru care Bucureştiul este Parisul Europei de Est

Coechipierul său David Attila afirmă că istoria kurtos-ului este foarte veche și că ar avea originea în Grecia antică, dar prima atestare documentară în Europa datează din anul 1450.

Data este confirmată și de reprezentantul Asociației pentru Dezvoltarea Turismului din județul Covasna, Albert Zoltan, care știe și o legendă locală legată de acest preparat.

”Se spune că povestea kurtos-ului a pornit pe vremea când tătarii au invadat Transilvania, iar oamenii s-au refugiat în peșteri. Tătarii au așteptat știind că aceștia vor ieși atunci când hrana li se va termina, dar cei din peșteră au făcut din ce mai aveau un fel de cozonac pe băț pe care l-au pus afară pentru păsări, dorind să arate astfel că mai au încă destulă mâncare. Tătarii au zis că nu are rost să aștepte și au plecat. Asta ar fi pe scurt povestea’‘, a declarat Albert Zoltan.

”Kurtos” în limba maghiară înseamnă burlan sau horn și este evident că denumirea provine de la asemănarea cu aceste obiecte. Tradiționalul colac nu lipsește de pe mesele secuilor în zilele de sărbătoare, iar mulți oameni din zonă își câștigă banii pentru traiul de zi cu zi din vânzarea acestui produs. Autoritățile covăsnene vor să transforme colacul secuiesc într-un ”ambasador al zonei”, așa că au editat, sub egida Consiliului Județean Covasna, pliante în 15 limbi cu o prezentare a istoricului și modului de preparare a acestuia.

Câțiva dintre participanții la festival au adus și câteva produse din Europa înrudite cu kurtos-ul, cum ar fi ”Prugeltorte”, o prăjitură comună în Austria, în special în satele tiroleze, sau ”Spettekaka” din sudul Suediei. ”Prugeltorte” se prepară dintr-un aluat asemănător kurtos-ului, dar mai vâscos, care este turnat pe rotisor în straturi succesive și se coace încet, încet până capătă dimensiunea dorită. ”Spettekaka” este o prăjitură în formă cilindrică, învelită în mai multe straturi cu fire subțiri din aluat moale. Are o structură poroasă, destul de uscată și se servește de obicei cu glazură de zahăr.

Printre membrii juriului care au avut misiunea de a desemna cele mai reușite preparate s-a numărat și cofetarul Farkas Ferenc din Sfântu Gheorghe, cel care la Expoziția Internațională GastroPan de la Târgu Mureș din luna martie a câștigat pentru al treilea an consecutiv premiul I la concursul de creație artistică din aluat de panificație, cu o reproducere în miniatură a castelului Peleș din Sinaia. La desemnarea câștigătorilor festivalului de la Sfântu Gheorghe, juriul a ținut seama nu doar de gustul și aspectul preparatelor, ci și de igiena, îmbrăcămintea și atmosfera de lucru a fiecărei echipe, precum și de felul în care au aranjat mesele. Valoarea totală a premiilor concursului a fost de aproximativ 4.000 de lei și au constat în aparate de copt kurtos pe cărbune.

Citeste si:  Emil Boc interzice miniştrilor să discute public despre cota unică de impozitare sau impozitul progresiv

Festivalul a avut loc în centrul municipiului Sfântu Gheorghe, în vecinătatea pieței în care, în ianuarie 2007, aproape toată suflarea orașului sărbătoarea cu șampanie, steaguri, confetti, jocuri de lumini, artificii, muzică, dans și mult entuziasm intrarea în Uniunea Europeană.

”Îmi aduc aminte că eram aici, la câțiva pași, era noaptea de Revelion, foarte, foarte multă lume în jur. (…) Îmi aduc aminte că așteptările erau mari, speram că o să o ducem ceva mai bine. (…) Sigur că nu toate așteptările au fost împlinite, dar cu siguranță a fost unul dintre pașii decisivi pe care țara noastră i-a făcut. Sunt foarte încântat că suntem în Uniunea Europeană, mai ales în perspectiva în care vedem ce se întâmplă cu un stat vecin cu noi care nu este în Uniunea Europeană, cum este Ucraina, și acesta cred că ar trebui să fie argumentul decisiv pentru oricine are o îndoială că ar merita sau nu să facem parte din Uniunea Europeană”, a spus consilierul local Mădălin Guruianu, unul dintre participanții la festival, alături de echipa Asociației de tineret ”Ecou” din Sfântu Gheorghe.

”Intrarea în Uniunea Europeană s-a produs cam la trei ani după ce eu am terminat o facultate de profil (…) și în facultate se tot vorbea despre această minune a integrării în spațiul european, care mi se părea atunci greu de atins, era așa un fel de absolut pe care parcă nu-l puteai atinge. Când s-a produs în sfârșit aderarea am fost foarte fericită și (…) m-am umplut de speranță că lucrurile se vor schimba mult în bine, pentru că fusesem mult timp în contact cu tot felul de teorii despre unitate în diversitate și diversitate în unitate, despre cum tot binele națiunii vine dinspre Occident. Nu pot să spun acum, la mai mulți ani de la integrare, că sunt dezamăgită, dar pot să spun că procesul este încă în curs, că mai avem până să fim pe deplin o țară europeană, dar eu am un fel optimist de a fi și mă gândesc că se vor vedea și rezultatele integrării. Mai contează și nivelul de la care pornești, iar noi am pornit de la un nivel sub zero și atunci este destul de greu să atingi standardele impuse”, a declarat jurnalista Mirela Cara.

Citeste si:  Sfântu Gheorghe, un oraş care nu mizează pe seducţia "vânzătorilor tăcuţi"

”Visele erau mari, mai mari decât realitățile care ne-au întâmpinat. Noi am sperat de la Uniunea Europeană că o să fie mai receptivă la doleanțele minorităților naționale, în speță la cele ale minorității maghiare. (…) Nu asta ne-a întâmpinat, însă noi suntem optimiști. Desigur sunt avantaje, nu zic nu, avantaje economice sunt, și mă refer la faptul că putem atrage mai multe fonduri din sistemul european. (…) Am ales să marcăm Ziua Europei printr-un festival al kurtos-ului pentru că am dorit să arătăm Europei ceva specific zonei noastre, nimeni nu poate să nege că acesta este un produs tradițional al nostru, iar numele lui nici nu se poate traduce în altă limbă. (…) În plus am aflat că kurtos-ul are cel puțin nouă verișori în Europa, în Germania, Suedia, Slovacia, Cehia, dar și în alte țări, deci avem grade de rudenie destul de mari, avem legături în toată Europa”, a afirmat președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor.

Festivalul a fost organizat cu sprijinul Centrului de Informare Europe Direct, prezent cu un stand la care au fost oferite informații despre Uniunea Europeană și drepturile cetățenilor europeni, precum și despre tradiționalul colac secuiesc. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata