Somnul este esenţial pentru sănătatea creierului

Mult timp, cercetătorii au încercat să descifreze scopul exact al somnului, iar nenumărate studii realizate în acest sens au ajuns la concluzia că somnul este în mod profund interconectat cu starea de sănătate, într-o mulţime de moduri. De exemplu, o cercetare anterioară a descoperit că privarea de somn are acelaşi efect în sistemul imunitar precum stresul fizic sau bolile.

În câteva cuvinte, chiar dacă procedaţi corect în alte privinţe, dar nu dormiţi bine, starea de sănătate şi de bună-dispoziţie vor avea de suferit. Ar exista inclusiv posibilitatea de moarte prematură, în cazul în care lipsa de somn şi de odihnă este pe termen lung.

Cercetătorii de la University of Rochester Medical Center (Universitatea din Rochester, centrul medical) consideră că ar putea să fi descoperit altă pistă de ce somnul este atât de important pentru o sănătate bună – în special pentru sănătatea cerebrală.

Raportul acestor cercetători, publicat în revista Science, revelează că creierul are o metodă unică de eliminare a toxinelor, care a fost denumit ca fiind sistemul glimfatic.

Factorul decisiv este că acest sistem îşi creşte activitatea în timpul somnului, de aceea îi permite creierului să elimine toxinele, inclusiv proteinele dăunătoare relaţionate cu tulburările cerebrale precum maladia Alzheimer, de exemplu.

În plus, s-a descoperit faptul că celulele cerebrale în realitate se reduc cu aproximativ 60% în timpul somnului, ceea ce permite ca eliminarea toxinelor să fie mai eficientă. Conform autorului principal al studiului, Maiken Nedergaard, M.D.:“Acest studiu demonstrează că creierul are stadii funcţionale diferite când o persoană doarme şi atunci când este trează. De fapt, natura reparatorie a somnului pare să fie rezultatul purificării active a subproduselor care rezultă din activitatea neuronală care se acumulează în timpul zilei.”

creier-hrana-web
Ce este sistemul glimfatic?

În corp, sistemul limfatic este sistemul responsabil de eliminarea produselor reziduale din celule. Totuşi, sistemul limfatic nu include în acest demers şi creierul. Motivul acestui lucru este acela că creierul este un sistem închis, protejat de bariera hematoencefalică, care controlează tot ceea ce poate intra aici şi ceea ce nu are acces.

Într-un studiu anterior realizat pe animale, Dr. Nedergaard a demonstrat că creierul are în realitate propriul său sistem unic de eliminare a reziduurilor, similar cu sistemul limfatic. Acest sistem, numit sistemul glimfatic, “urcă” în vasele de sânge din creier. Litera “g” din termenul glimfatic se referă la “celulele gliale”- adică celulele cerebrale care controlează acest sistem.

Prin pomparea lichidului cefalorahidean prin intermediul ţesuturilor cerebrale, sistemul glimfatic elimină reziduurile din creier, prin sistemul circulator. De acolo, reziduurile ajung eventual la ficat, unde în cele din urmă vor fi eliminate complet.

În timpul somnului, sistemul glimfatic devine de 10 ori mai activ decât în timpul zilei (când o persoană este trează). În mod simultan, celulele cerebrale se reduc ca mărime cu aproximativ 60%.

Acest lucru crează mai mult spaţiu între celule, oferind astfel mai mult spaţiu lichidului cefalorahidean pentru a elimina toate reziduurile. Beta-amiloid, de exemplu- (proteinele care formează placa ce se găseşte în creierele pacienţilor care suferă de Alzheimer – se elimină în cantităţi semnificativ mai mari în timpul somnului.

Aşa cum s-a menţionat într-un articol publicat în Time Magazine: “Rezultatele cercetărilor ridică întrebări interesante despre cum ar putea somnul să afecteze progresia bolii Alzheimer sau a altor tulburări neurodegenerative, însă de asemenea, sunt un avertisment puternic pentru toate persoanele care nu dau importanţa cuvenită somnului.”

Conform doctorului Nedergaard: “Aceste rezultate au implicaţii semnificative pentru tratarea bolilor relaţionate cu o anumită “intoxicare a creierului” precum Alzheimer. A înţelege în mod exact cum şi când activează creierul sistemul glimfatic şi elimină reziduurile este un prim pas esenţial pentru a modula acest sistem şi de a-l face să funcţioneze în modul cel mai eficient.”

Cum influenţează somnul sănătatea fizică?

În general, somnul este unul din primele lucruri pe care le sacrificăm atunci când avem o perioadă dificilă sau lucrăm în exces, iar aceasta este o mare greşeală. În primul rând, deteriorarea semnificativă a memoriei poate apărea după numai o noapte în care nu am dormit bine – sau am dormit doar între 4 – 6 ore. Acest fapt are de asemenea un impact dăunător asupra capacităţii de a gândi clar în ziua următoare şi diminuează capacitatea de rezolvare a problemelor.

Pe lângă impactul negativ asupra funcţiei imunitare aşa cum s-a menţionat anterior, lipsa de somn are mai multe efecte dăunătoare asupra sănătăţii, prin dereglarea sistemului circadian, care reglează ritmurile activităţii biologice la nivel celular. Întreruperile ceasului biologic tind să aibă efecte asupra întregului corp.

De exemplu, somnul întrerupt sau lipsa somnului:

– Cresc riscul de apariţie a bolilor cardiace

– Au efecte dăunătoare asupra creierului oprind producerea de celule noi. Privarea de somn poate creşte nivelele de corticosteron (un hormon de stres), având ca rezultat o scădere a producerii de celule cerebrale noi create în hipocamp

Alterează capacitatea de a pierde excesul de greutate sau de a menţine greutatea ideală. Acest lucru este probabil efectul unui metabolism alterat, deoarece atunci când ne privăm de somn, nivelele de leptină ( hormonul care trimite semnale de saţietate) diminuează, în timp ce nivelele de grelină (hormonul care trimite semnale de foame) cresc

– Contribuie cu o stare pre-diabetică făcându-ne să simţim foame chiar dacă am mâncat, ceea ce poate cauza variaţii mari ale greutăţi corporale

– Accelerează creşterea tumorală, în principal datorită alterării producerii de melatonină. Melatonina inhibă proliferarea unei mari varietăţi de celule canceroase şi determină de asemenea apoptoza (autodistrugerea) celulelor canceroase. Hormonul interferează de asemenea cu furnizarea de sânge de care au nevoie tumorile pentru a creşte rapid (angiogeneză)

– Contribuie la îmbătrânirea prematură interferând cu  producerea hormonului de creştere, eliberat în mod normal de glanda pituitară în timpul somnului profund (şi în timpul anumitor tipuri de exerciţii, precum antrenamentul la intervale de înaltă intensitate)

– Cresc presiunea arterială

– Cresc riscul de deces prematur

În plus, lipsa somnului poate înrăutăţi bolile cronice precum:

– Parkinson
– Alzheimer
– Scleroza multiplă (EM)
– Tulburări ale tractului gastrointestinal
– Boli renale
– Probleme de comportament la copii

cascat-ww
De ce nu ar trebui să recurgeţi la pastilele de dormit…

 

Lipsa cronică de somn are un efect cumulativ în privinţa deteriorării sănătăţii. În general, adulţii au nevoie să doarmă între şase şi opt ore în fiecare noapte. Totuşi, există multe excepţii. Unele persoane ar putea avea nevoie de cinci ore de somn pe noapte, în timp ce altele nu pot funcţiona optim dacă nu dorm între 8 şi 10 ore pe noapte.

Cea mai bună recomandare în această privinţă este ca pur şi simplu să vă ascultaţi corpul. Dacă vă simţiţi obosiţi când vă treziţi, probabil să aveţi nevoie de mai mult somn. Căscatul frecvent în timpul zilei este alt indiciu clar al faptului că aveţi nevoie de mai multă odihnă. Totuşi, dacă suferiţi de insomnie, nu comiteţi greşeala de a recurge la pastilele pentru dormit.

Pastilele pentru dormit nu tratează niciuna din cauzele principale ale insomniei, iar cercetătorii au demonstrat în mod repetat că pastilele de dormit nu funcţionează, însă creierul este păcălit să creadă că da…O analiză efectuată recent a descoperit că, în medie, pastilele pentru dormit ajută persoanele să adoarmă cu aproximativ 10 minute mai repede şi cresc orele totale de somn doar cu 15-20 de minute. Cercetătorii au descoperit de asemenea că deşi majoritatea pastilelor pentru dormit provoacă un somn fragmentat şi prost, induc amnezie, deoarece la trezire participanţii la acest experiment nu-şi puteau aminti că adormiseră!

În termeni de consecinţe asupra sănătăţii, cel mai important este să găsiţi adevărata cauză care vă provoacă insomnie. În plus faţă de faptul că nu funcţionează aşa cum se afirmă, pastilele pentru dormit au fost de asemenea relaţionate cu efecte adverse semnificative asupra stării de sănătate, inclusiv cu o creştere de patru ori mai mare a riscului de deces prematur şi cu o creştere de 35% a riscului de cancer.

Cum să vă optimizaţi somnul?

Iată câteva recomandări principale pentru a îmbunătăţi calitatea somnului:

 1. Evitaţi să priviţi la TV sau să folosiţi computerul în timpul nopţii

Evitaţi să priviţi la TV sau să folosiţi computerul în timpul nopţii – sau cel puţin cu o oră înainte de a merge la culcare – deoarece aceste tehnologii pot avea un impact dăunător asupra somnului. Ecranele TV şi computerele emit lumină albastră, aproape identică cu lumina la care suntem expuşi în timpul zilei când ne aflăm în aer liber. Acest lucră păcăleşte creierul făcându-l să creadă că este ziuă, de aceea dezactivează secreţia de melatonină. În circumstanţe normale, creierul începe să secrete melatonină între orele 9 şi 10 pm, ceea ce determină să ni se facă somn. Însă când acest ciclu de secretare naturală a melatoninei este alterat, datorită expunerii excesive la lumină după apus, poate apărea insomnia.

 2. Dormiţi în întuneric complet sau cât de întuneric posibil

Chiar şi puţină lumină vă poate altera ceasul intern şi producerea de melatonină şi serotonină de către glanda pineală. Închideţi uşa camerei şi nu folosiţi lămpile de veghe pe timpul nopţii. Evitaţi să aprindeţi orice tip de lumină în timpul nopţii, chiar şi dacă vă treziţi să mergeţi la baie. Acoperiţi ceasul deşteptător dacă acesta are un ecran strălucitor.

 3. Menţineţi temperatura din cameră nu mai mare de 20 de grade

Multe persoane menţin în casă şi în dormitor o temperatură mult prea ridicată. Studiile efectuate asupra somnului au demonstrat că temperatura optimă a camerei unde se doarme trebuie să fie de aproximativ 20 de grade Celsius. Iar aceasta deoarece atunci când dormim, temperatura corporală internă scade, în general patru ore după ce am adormit. Tocmai de aceea, oamenii de ştiinţă au afirmat că o încăpere mai răcoroasă poate să vă ajute să dormiţi mai bine, aceasta deoarece unas imită scăderea naturală a temperaturii corporale.

 4. Faceţi un duş sau o baie caldă cu aproximativ 90-120 de minute înainte de culcare

Aceasta va creşte temperatura corpului, iar atunci când ieşiţi de la duş scade brusc, dându-i semnale corpului că este gata de culcare.

 5. Aveţi grijă ca dormitorul în care vă odihniţi să nu albă câmpuri electromagnetice

Câmpurile electromagnetice pot afecta funcţionarea glandei pineale, precum şi producerea de melatonină şi serotonină, ceea ce ar putea avea de asemenea şi alte efecte negative.

 6. Țineţi departe de pat ceasul deşteptător şi orice dispozitiv electric

Dacă este realmente necesar să folosiţi aceste dispozitive, atunci ţineţi-le departe de pat, preferabil la 3 metri distanţă. Acest lucru are cel puţin două funcţii. Prima, este aceea că poate fi stresant să vedeţi cât e ceasul atunci când nu puteţi dormi sau vă treziţi brusc în miezul nopţii. Iar a doua este că dacă ceasul deşteptător are un ecran strălucitor, aceasta poate fi suficient pentru a suprima producerea de melatonină şi de a interfera cu somnul. De asemenea, telefoanele celulare, telefoanele fără fir şi alte dispozitive electrice nu trebuie să rămână în dormitor pe timpul nopţii pentru a evita astfel efectele lor dăunătoare.

A dormi bine face parte dintr-un stil de viaţă sănătos

Există multe dovezi convingătoare care demonstrează că dacă nu dormiţi suficient, vă puneţi în joc sănătatea. Oricărei persoane i se poate întâmpla să aibă din când în când perioade în care nu poate să doarmă bine, iar corpul poate regla temporar aceste deficienţe. Însă dacă dezvoltaţi un tipar cronic de somn de cinci sau şase ore pe noapte, în acest caz va creşte riscul unui număr mare de probleme de sănătate, inclusiv un sistem imunitar slăbit şi va creşte riscul de a suferi de tulburări mentale degenerative.

Dacă vă simţiţi anxios sau neliniştit, recurgeţi la tehnici de eliberare sau de vindecare emoţională care vă pot fi de mare folos în tratarea oricărei probleme emoţionale care ar putea fi cauza insomniilor dumneavoastră repetate. Încercaţi să ajungeţi la cauza dezechilibrelor pe care le resimţiţi şi nu trataţi doar efectele.

Dr. Luca Cătălin

Loading...
loading...
Citește și
Loading...
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.