EUR
4,83 RON
(+0.05%)
USD
4,43 RON
(+1.08%)
GBP
5,47 RON
(+0.46%)
CHF
4,56 RON
(+0.24%)
BGN
2,47 RON
(+0.04%)
BYN
1,72 RON
(+1.15%)
CAD
3,17 RON
(-0.24%)
RSD
0,04 RON
(+0.06%)
AUD
2,75 RON
(-0.92%)
JPY
0,04 RON
(+1.06%)
CZK
0,18 RON
(-1.39%)
INR
0,06 RON
(-1.57%)

 

Braghina, de la legendă la ”spuma” sortimentului de Drăgăşani

Braghina este unul dintre vinurile care, înainte de apariția filoxerei (1884), constituia, alături de soiurile Crâmpoșie, Gordan și Tămâioasa albă românească, sortimentul vinurilor de Drăgășani. De aici și vechea zicală: ”Crâmpoșia dă tăria, Braghina aduce spuma, Gordanul umple butea și Tămâioasa dă aroma”. Spuma vinului, așa cum este caracterizată Braghina, face referire la finețea acestuia.

Povestea soiului Braghină se regăsește într-o legendă consemnată în volumul ”Metamorfozele vinului. Legende și povestiri despre vița-de-vie și despre vin”, coordonat de acad. Gherasim Constantinescu, și este strâns legată de povestea soiului Gordan, originar din aceeași podgorie.

Se pare că numele de Braghina ar proveni de la Bagrina, numele uneia dintre fetele regelui dac Burebista (cca 82 î.Hr.-cca 44 î.Hr.), iar soiul Gordan ar cinsti pe un vestit ostaș, Gordan, al cărui tată era stegarul regelui. Tatăl era un ostaș foarte curajos, care nu dăduse înapoi în nicio luptă, oricât de grea ar fi fost, păzind mai întâi viața regelui și ducându-i-se, astfel, vestea în întreaga Dacie. Avea însă un secret care-l făcea de nebiruit: înainte de a porni la luptă, soția sa, Cârlogana, îi dădea să bea un ulcior din vinul numai de dânsa știut.

La vremea aceea, vinurilor de pe meleagurile Daciei li se dusese vestea în lumea întreagă pentru savoarea lor deosebită, atrăgând, astfel, hoardele barbare dornice de această băutură. Mai mult decât atât, înșiși ostașii lui Burebista începuseră să consume cam mult vin, deseori fără măsură. Și așa, cu inima strânsă, regele a dat ordin să fie scoase toate viile roditoare din țară.

Cu toate acestea, Dacia a fost din nou atacată de puhoaie de năvălitori, cărora Burebista trebuia să le țină piept. De obicei, el ieșea la luptă în fruntea ostașilor, iar alături de el se afla mereu stegarul. Iată, însă, că, într-una dintre lupte, stegarul își pierdu viața. Cu toate că Burebista a câștigat bătălia, nu s-a putut bucura pe deplin de aceasta, gândindu-se la atâtea vieți pierdute și, mai ales, la cea a credinciosului stegar.

În timpul acesta, creștea, acasă la stegar, fiul acestuia, Gordan, în grija maicii sale, Cârlogana. Când a venit vremea ca și acesta să plece la luptă, Cârlogana l-a dus în beciul casei, unde ascunsese, sub o lespede, un butoi cu vin din care se întărise, pe vremuri, tatăl său. După ce a băut din acest vin, lui Gordan i-a dispărut orice fel de teamă de moarte, iar la luptă s-a dovedit de un curaj deosebit. Impresionat de vitejia lui Gordan, regele a dat ordin să-i fie adus pentru a-1 lăuda.

Când a ajuns Gordan la curtea regelui, Burebista se afla pe tronul său, iar la picioarele tronului, era așezată, pe un scaun, fiica sa, Bagrina, de o frumusețe extraordinară. Gordan a rămas impresionat la vederea fetei, iar aceasta, la rândul ei, s-a simțit cucerită pe dată de frumusețea ostașului. Întrebându-l regele de unde are atâta putere și curaj, Gordan a povestit taina mamei sale, care ascunsese un butoi cu vin, nedând ascultare poruncii regelui.

Din acel moment, regele a dat ordin să se cultive din nou viță-de-vie pe toate dealurile țării, iar celor doi tineri le-a spus: ”(…) iar voi, copii, fiindcă văd că vă iubiți, să vă uniți și să fiți fericiți. Vă binecuvântez ca rege și ca tată!”. Și astfel, poporul dac a dat aceste două nume, Braghina și Gordan, unor soiuri de struguri care au intrat în sortimentul vinurilor de Drăgășani, la care se asociază și Cârlogana — Crâmpoșia.

De asemenea, alte surse documentare fac referire la faptul că Bagrina era atrasă de frumusețea acestor struguri, iar viticulturii, observând acest lucru, au botezat soiul cu numele Braghina.

În timp, Braghina și celelalte soiuri românești au fost cultivate pe malul stâng al Oltului, în apropierea cetății Buridava, cunoscut centru politic geto-dacic. Vinurile produse aici au fost apreciate atât de populația dacă, cât și de legiunile romane care au trecut prin zonă, în drumul lor spre Buridava (anul 101). Se spune că Braghina ar fi fost un vin apreciat de domnii Mircea cel Bătrân (1386-1418) și Mihai Viteazul (1593-1601), pe care l-ar fi băut alături de frații Buzescu (Radu, Preda și Stroe), pentru a-și sărbători victoriile.

Soiul Braghină, alături de alte 10 soiuri autohtone românești, este prezentat în ”Traité de Viticulture-Ampelographie”, amplă lucrare în 7 volume, semnată de specialiștii Pierre Viala și Victor Vermorel și publicată la Paris, la începutul secolului trecut, între 1901 și 1910. Mai recent, soiul apare și în volumul ”Wine Grapes” (2012), de Jancis Robinson, Julia Hardening și José Vouillmoz, fiind cunoscut nu numai la Drăgășani, în renumitul sortiment, ci și pe Valea Timocului, în estul Serbiei și în Bulgaria, sub numele de Bagrina.

Fiind un soi autosteril (florile viței nu pot crea rod cu polen propriu), Braghina a fost cultivată în sortiment biologic cu soiul românesc Gordan. Este cultivată îndeosebi în Oltenia, unde este cunoscută sub sinonimele Braghină roșie rară, Braghină de Drăgășani, Poamă roșie, Braghină cu bobul mare, Braghină mare.

Strugurii sunt mari, rămuroși, cu boabe rare, de formă sferică, având pielița de culoare roșu deschis. Se caracterizează printr-o maturare târzie, recoltându-se în cursul lunii octombrie, când acumulează 170-190 g/l zaharuri, uneori chiar 210 g/l, notează I. Pușcă în volumul ”Vechi soiuri românești de viță-de-vie”. Vinificați după o tehnologie tradițională, din strugurii de Braghină se pot obține excelente vinuri rozé, cu o tărie alcoolică medie de 10-11% vol. și cu o aciditate naturală destul de ridicată, de 5-6 g/l.

Vinurile rozé de Braghină, seci, se armonizează cu mâncăruri pe bază de pește, carne de pasăre și brânzeturi proaspete. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata