Primul robot care îşi adaptează funcţionarea în două minute după o pană

Un robot capabil să se adapteze mai multor tipuri de pene a fost pus la punct de o echipă de cercetători francezi, care au prezentat realizarea miercuri, 27 mai, în revista Nature.

Robotul mergător își adaptează funcționarea dacă i se slăbește sau i se rupe un picior — sau amândouă: el merge cu ceea ce îi rămâne, fără asistență și fără să aștepte analizarea cauzelor incidentului. Publicația britanică scrie că ‘robotul se adaptează asemenea unui animal’, relatează lemonde.fr.

Lumea de astăzi este plină de roboți: pe planete îndepărtate sau pe fundul mărilor, în sălile de operații, în uzine sau sub capota mașinilor, suportând presiuni și temperaturi care ar fi fatale omului. Ei calculează și reacționează uneori chiar mai bine decât oamenii.

Nu tremură, obosesc puțin și nu au stări sufletești. Se întâmplă însă să mai cadă în pană. Când acest lucru apare pe Marte sau, ca în luna aprilie, în centrala nucleară de la Fukushima, consecințele pot fi dezastruoase. Inginerii japonezi au fost astfel nevoiți să abandoneze doi roboți care urmau să îi ajute la cercetarea unei incinte.

Citeste si:  Incapacitatea de a simţi mirosuri simple, semn al unui risc crescut de deces în cinci ani

Tânărul cercetător Antoine Cully (26 de ani) și-a prezentat robotul la Institutul pentru sisteme inteligente și robotică al Universității Pierre-et-Marie-Curie din Paris. Marele păianjen mecanic înaintează cu cele șase picioare ale sale cu un mers sacadat, dar regulat. Cully debranșează un picior, iar robotul încearcă să reia mersul. Nu reușește și se învârtește. Apoi începe o serie de tentative, mai întâi jalnice, dar la a cincea încercare găsește un nou mod de a merge, mai puțin grațios, însă în linie dreaptă și cu o viteză apropiată de cea inițială.

‘Procedează ca un câine rănit, caută o soluție și își folosește intuiția’, explică Antoine Cully. Conducătorul tezei sale și cosemnatar al articolului, Jean-Baptiste Mouret, compară această facultate cu comportamentul uman: ‘Când îți sucești glezna, nu știi precis ce ai. Nu toți suntem doctori și nici animalele, veterinari. Dar, ca și ei, oamenii găsesc un mod de a se deplasa cu dureri cât mai mici. Robotul face același lucru.’

Prin urmare nu este implicat un diagnostic. ‘Este extrem de dificil, sunt necesari mulți senzori și este și foarte scump. Ajunge o cameră mică ce îi permite robotului să își calculeze viteza de deplasare’, precizează Cully. Nu mai este vorba de reparații, ci numai de o adaptare construită — și aici este marea noutate — pe o ‘copilărie simulată’.

Citeste si:  3T CONSTRUCT SRL - notificare privind deschiderea procedurii de insolvenţă

Cercetătorii au dezvoltat un algoritm cu ajutorul căruia robotul învață diferite feluri de mers. Timp de două săptămâni el testează pe calculator asociațiile de mișcări cu cele 18 articulații ale sale (trei pe fiecare picior). Din cele 1.047 de combinații posibile, el degajează, potrivit unui principiu de evoluție darwinian, 13.000 de comportamente coerente. Pe acestea le trece robotul în revistă după ce cade în pană și lansează încercări succesive.

‘În loc să caute acul în carul cu fân, calculatorul a adunat acele într-o cutie și le-a organizat într-un fel de hartă pentru a-l găsi apoi pe cel mai bine adaptat’, arată Antoine Cully. El va încerca apoi mersul cel mai eficient.

Tehnica este clasică. În robotică se vorbește despre compromis exploatare (care funcționează)/explorare (care este nou). Însă, în lipsa hărții, îi sunt necesare robotului câteva ore și chiar câteva zile până să izbutească. În cazul celui prezentat la Paris ajung două minute.

Citeste si:  Ucraina: Rusia nu a luat "nici cea mai mică iniţiativă" pentru aplicarea acordului

Au fost testate șase pene diferite, pe teren normal, în pantă și alunecos, toate cu succes. Într-un caz limită, robotul s-a așezat pe spate ca să poată avansa împingând cu coatele. Aceeași metodă a fost aplicată în cazul unui braț articulat, care arunca o minge la coș. S-a înregistrat același succes. Echipa intenționează să crească numărul de aplicații, mai întâi în laborator, pe o bază mobilă dotată cu un braț sau pe un umanoid.

Oamenii de știință se gândesc la aplicațiile industriale, mai ales în medii ostile. Ei vor să participe la Darpa Challenge, competiție mondială destinată conceperii unui robot care să intervină în mari catastrofe. ‘Ne gândim și la roboți simpli, de acordare de asistență unor persoane, de exemplu’, încheie Jean-Baptiste Mouret, citat de lemonde.fr. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES) Foto: lemonde.fr

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata