Jianu (PTIR): România poate deveni un actor regional puternic, atrăgând start-up-uri din toată regiunea de Sud-Est a Europei

România va deveni o țară atractivă din punct de vedere al investițiilor odată cu introducerea noului Cod Fiscal, însă nu trebuie neglijate în momentul de față simplificările administrative privind afacerile, apreciază Florin Jianu, președintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR), într-un interviu acordat AGERPRES.

Președintele PTIR afirmă că recent aprobata Lege Business Angels este în acest moment cea mai modernă din Europa, ceea îl face încrezător că mediul privat poate atrage atât investitori români, dar mai ales investitori străini pentru piaţa românească.

„O nouă eră pentru antreprenoriatul românesc înseamnă și faptul că România poate deveni un actor regional puternic atrăgând start-up-uri din toată regiunea de Sud-Est a Europei, prin aceste instrumente moderne. Pentru primul an de funcţionare a Legii Business Angels estimez investiţii în 500 de companii, care vor atrage între 5 și 10 milioane de euro”, a precizat Jianu.

Șeful PTIR a mai vorbit în interviu despre domeniile cele mai atractive pentru antreprenorii români, dar și despre vârsta de la care aceștia își încep propria afacere, încurajând femeile să devină antreprenori „pentru că prin calităţile intrinseci, prin preocupările de zi cu zi, consider că femeile sunt deja antreprenori”.

AGERPRES: Cum apreciaţi, în acest moment, antreprenoriatul din România, comparativ cu cel din alte state ale Uniunii Europene?

Florin Jianu: Antreprenoriatul din România este în continuă ascensiune, din ce în ce mai mulţi tineri aleg antreprenoriatul ca opţiune în propria carieră, acest fapt fiind determinat și de schimbările de ansamblu ale societăţii. Tinerii de azi sunt independenţi, inovatori și au la dispoziţie o gamă largă de instrumente sociale online pentru a beneficia de informaţii, de modele similare, de interacţiune cu comunităţi globale de oameni de afaceri. Paradigma societăţii în ansamblul ei va conduce spre o societate antreprenorială, iar România, prin talentele sale, prin dinamica tinerilor, prin gradul ridicat de cunoștiinţe tehnice și creativitate, poate să devină, în timp, o naţiune antreprenorială.

AGERPRES: Este antreprenoriatul român un atribut majoritar al tinerilor? Există diferenţe majore din punct de vedere al vârstei de la care își încep propria afacere românii comparativ cu ceilalţi cetăţeni europeni?

Florin Jianu: Antreprenoriatul este o stare de spirit, este despre a identifica oportunităţi și a avea determinarea de a găsi soluţii inovatoare, este puterea de muncă și pasiunea pe care un om o pune pentru a își pune în aplicare ideile. Vârsta biologică nu are o importanţă prea mare decât într-un singur sens. Acela al riscului. Ești mult mai dispus să riști atunci când nu ai familie, când riscurile de fapt nu implică prea multe, când nu îţi compromiţi o carieră de o viaţă sau îţi pui în pericol echilibrul financiar al familiei. În schimb, vârsta biologică aduce după sine și experienţa. Experienţa pe care o poţi folosi în antreprenoriat și pe care atunci când ești tânăr nu o ai. În ceea ce privește vârsta medie a tânărului antreprenor, aceasta se apropie de 30 de ani, vârstă care îmbină capacitatea de a-ţi asuma riscuri cu acumularea unei experienţe în carieră. La nivel european, vârsta medie a antreprenorului debutant este similară, undeva în jurul a 30 de ani.

AGERPRES: Cum va afecta Legea Business Angels mediul de afaceri românesc pe termen scurt și mediu? Câte afaceri noi vor demara datorită acestei legi și ce capital va fi atras?

Florin Jianu: Legea Business Angels vreau să cred că este începutul unei noi ere în antreprenoriatul românesc, că alături de alte legi, precum cea a antreprenorului debutant, cea a incubatoarelor/acceleratoarelor de afaceri sau de cea a finanţărilor participative — crowdfunding, va crea cadrul unui eco-sistem de afaceri extrem de modern pentru România. În primul rând, noul cadru de afaceri se naște și ca o nevoie, în momentul de faţă băncile necreditând sectorul IMM în general sau pe cel al start-upurilor în particular există necesitatea generării de alternative. Business Angels și crowdfunding aduc alternative în care capitalul este atras de la investitori privaţi dispuși să devină parte din companii în al căror viitor cred.

Prin facilităţile oferite, respectiv prin neimpozitarea dividendelor timp de trei ani, precum și prin neimpozitarea exit-ului (a vânzării părţilor sociale ale business angels după minimum trei ani), Legea Business Angels este cea mai modernă lege din Europa în acest moment, ceea ce mă face încrezător că putem atrage atât investitori români, cât mai ales investitori străini pentru piaţa românească. O nouă eră pentru antreprenoriatul românesc înseamnă și faptul că România poate deveni un actor regional puternic atrăgând start-upuri din toată regiunea de Sud-Est a Europei, prin aceste instrumente moderne. Pentru primul an de funcţionare a Legii Business Angels estimez investiţii în 500 de companii (cu o rată de creștere de 100% ca număr în primii cinci ani), care vor atrage investiţii între 5 și 10 milioane de euro.

AGERPRES: Ce afaceri, din ce domenii de activitate și, mai ales, din ce zone apreciaţi că vor capta atenţia investitorilor individuali?

Florin Jianu: Domeniile cu un grad ridicat de inovare vor atrage investiţii individuale. Și aici mă refer la IT, industrii creative (design, arhitectura, gaming), bio-tehnologii, nano-tehnologii, dar și turism, sănătate, agricultură sau producţie. De altfel, domeniile menţionate anterior se regăsesc în strategiile privind IMM-urile orizont 2020 sau în cele de competitivitate.

AGERPRES: Cum apreciaţi dinamica înfiinţării SRL-D-urilor și dezvoltarea lor ca parte activă a economiei românești?

Florin Jianu: Politicile publice eficiente sunt acelea pe care mediul public le îmbunătăţește și le urmărește evoluţia. De anul trecut, de când am eliminat vârsta întreprinzătorului debutant, am avut o creștere de 8.000 de noi firme, iar în acest an s-a atins cifra de 20.000 care au aproximativ 40.000 de angajaţi, cu 1.000 de firme înfiinţate în fiecare lună. Deja vorbim de o politică publică de succes și consider că putem upgrada acest instrument printr-un impozit zero pentru primii doi ani de existenţă cu obligativitatea angajării a două persoane minimum pentru fiecare companie.

Această îmbunătăţire adusă legii va genera un plus de 5.000 de companii/lună, va contribui la scăderea șomajului, la creșterea numărului de companii la mia de locuitori, va atrage investiţii și va avea un impact minim pentru bugetul de stat. Celor care sunt îngrijoraţi de faptul că vom avea o inflaţie de antreprenori dispuși să își închidă vechile afaceri pentru a deschide altele care să beneficieze de acest tip de scutire, le spun că acest lucru nu va fi posibil pentru că legea se referă la cei care nu au mai avut niciodată o companie și că e pentru o singură dată. Prin urmare, nu există niciun pericol în acest sens, avantajele fiind imense.

AGERPRES: Se vorbește mult despre programe de antreprenoriat feminin. Sunt româncele trecute de 40 de ani atrase de ideea dezvoltării propriei afaceri? Există bariere morale?

Florin Jianu: Antreprenoriatul nu are gen, nu este apanajul unui gen sau altul. Un antreprenor prin definiţie este cel care găsește soluţii și depășește bariere, de orice natură ar fi acestea. Trăim, din fericire, într-o lume liberă, în care barierele nu sunt dramatice, sunt mai degrabă administrative, iar acestea nu reprezintă „pericole” în adevăratul sens al său. Ar trebui să ne imaginăm șansele pe care le au femeile în alte părţi ale lumii, dominate de războaie, de fanatism, de legi ilogice care plasează femeile într-o zonă în care nu primează compeţentele, ci genul sau statutul social. Prin urmare, încurajez femeile să devină antreprenori, de fapt, să se intituleze ca atare, pentru că prin calităţile intrinseci, prin preocupările de zi cu zi, consider că femeile sunt deja antreprenori.

AGERPRES: Ca președinte al Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România cum apreciaţi dezvoltarea incubatoarelor de afaceri?

Florin Jianu: În mandatul de ministru, prin iniţiativa START-UP am reușit să creăm în România un număr de aproximativ 80 de incubatoare de afaceri, existând obligativitatea ca în fiecare proiect să fie create două incubatoare de afaceri. Astfel, avem acoperit întregul teritoriu al României cu incubatoare de afaceri. Rămâne ca, în continuare, fondurile structurale să se îndrepte cu precădere în susţinerea acestor iniţiative, să le întărească și să le aducă noi valenţe, de tipul acceleratoarelor de afaceri, acestea oferind și finanţare pe lângă activităţi de incubare.

AGERPRES: Care sunt principalele nemulţumiri ale patronatului atunci când vine vorba de reglementări legislative?

Florin Jianu: Eu nu vorbesc de nemulţumiri, mă concentrez pe soluţii. În acest moment, după dezbaterea publică privind noul Cod Fiscal, cod care va plasa România ca ţară atractivă privind investiţiile, cred că a venit momentul să discutăm și despre simplificări administrative privind afacerile, să inventariem zonele pe care le putem simplifica, o idee fiind categoriile care se regăsesc și în raportul Doing Business, și să începem să umblăm la acele reglementări. Reglementările pot fi simple, de tipul eliminării ștampilei pentru firme, de tipul duratei înfiinţării unei firme (maximum 10 minute), a capitalului social minim (un euro), a interacţiunii obligatorii online cu mediul public, eliminând cozile, bunul plac al unui funcţionar de la ghișeu sau reaua credinţă.

De asemenea, raportările financiare, obţinerea de permise sau autorizaţii sunt zone în care politicile publice trebuie să intervină masiv și să simplifice procedurile. Instituţii ale statului trebuie să dispară sau, din contră, să apară altele noi. Dacă vorbim de inutilitatea unora ne gândim la Trezorerie, instituţie care nu face altceva decât să dubleze sistemul bancar existent pe piaţă. Dacă vorbim de utilitatea înfiinţării altor structuri, ne putem referi la un Minister al Antreprenoriatului, care să definească, în mod clar, antreprenoriatul ca politică publică, într-o Românie modernă care susţine iniţiativa privată ca resursă esenţială de dezvoltare regională. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Loading...

Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.