Luna iunie – a şasea lună a anului

22

Luna iunie este a șasea lună a anului în calendarul gregorian și are 30 de zile, cu ziua de 15 ore și noaptea de 9 ore.

 Denumirea lunii iunie derivă din latinescul „junius”, dar se mai presupune că s-ar putea trage din „juniores”, care înseamnă „tineret”, și, prin urmare, această lună era menită să sărbătorească populația tânără, în epoca romană. Poetul Ovidiu a dat și explicația — zeița Iuno (Iunona sau Junona) a revendicat această lună. Iuno era soția lui Jupiter, iar romanii o considerau zeița protectoare a femeilor.

Denumirile și simbolurile lunilor s-au schimbat în timp, unele chiar la cererea Bisericii.

Fazele Lunii

Soarele: la începutul lunii, răsare la ora 5 h 35 m și apune la ora 20 h 53 m, iar la sfârșitul lunii, răsare la ora 5 h 34 m și apune la ora 21 h 04 m.

La 21 iunie 19 h 38 m — are loc Solstițiul de vară.

Pe 22 iunie începe zodia Racului și se încheie pe 22 iulie.

Luna — reprezintă perioada de timp cât durează o rotație a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute și 3 secunde, aproximativ 29 zile și jumătate. În această mișcare, se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: 2 iunie — Lună Plină 19 h 19 m (Luna începe să descrească); 10 iunie — Luna la Ultimul Pătrar 18 h 42 m; 16 iunie — Lună Nouă 17 h 05 m (Luna începe să crească), 24 iunie — Luna la Primul Pătrar 14 h 03 m; potrivit www.astro-urseanu.ro.

În tradiția populară, luna iunie se numește ‘Cireșar’.

Întrucât în iunie se coc cireșele, luna se numește, local, „Cireșar” sau „Cireșel”.

Citeste si:  Şoseaua de centură a Sucevei, inaugurată în prezența ministrului Cuc

Potrivit prezicerilor populare, dacă fulgeră și tună, vara va fi ploioasă și recoltele de grâu vor fi bogate, iar dacă plouă mult, se strică via și strugurii. Dacă sunt omizi, va fi recoltă bună la grâu și la struguri.

În această lună, se seamănă ridichile de toamnă, guliile și conopida de iarnă, se sapă viile a doua oară.

În războiul dintre forțele naturii, omul, pentru a le îmbuna, le-a preamărit, dedicându-le sărbători și obiceiuri (Timoftei, Vartolomeu, Onofrei, Elisei, Sânpetru). La acestea, se adaugă Moșii de Ispas, Moșii de Vară, Duminica Mare, Calusul, Rusaliile, Marțea Ciocului și altele. Târgurile Drăgaicei și Sânzienelor, organizate în a doua jumătate a lunii iunie, păstrează amintirea unei divinități preistorice a agriculturii, celebrată la solstițiul de vară.

Solstițiul de vară

La data de 21 iunie, la ora 13 h 01 m, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90 grade, aflându-se la 23 grade și 27 minute distanța unghiulară nord față de ecuatorul ceresc, el descriind mișcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului.

Este momentul solstițiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice, la această dată fiind cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte ale anului. În emisfera nordică, solstițiul de vară este datat în jurul datei de 21 iunie; respectiv, în emisfera sudică, același solstițiu este plasat temporal în jurul datei de 21 decembrie. Similar cu „antinomia” echinoxurilor de la începutul primăverii, simultan cu existența unui solstițiu într-una din cele două emisfere ale Terrei, solstițiul „opus” (începutul iernii astronomice) marchează cealaltă emisferă (sudică).

Denumirea de solstițiu („Soarele stă”) este dată de faptul că, la data respectivă, are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia. Crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopți albe”.

Citeste si:  Patriciu: "Din aprilie, căderea preţurilor imobiliare nu va mai fi oprită"

Solstițiul reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare sau la cea mai mică înălțime față de ecuator. Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o mișcare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului. Datorită acestui fenomen, cele 2 emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

După momentul solstițiului de vară, durata zilei începe să scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstițiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul se derulează în sens invers.


Schimbarea orei exacte

Pe 30 iunie 2015, se va trece de la 11:59:59 la 11:59:60 și nu la 12:00:00, cum ar fi normal. Decizia a fost luată de Serviciul Internațional pentru Rotația Pământului, cu sediul la Paris, care monitorizează rotația planetei noastre și schimbă ora exactă la nevoie. 2015 va fi al 26-lea an în care este adăugată o extra secundă, prima măsură de acest fel fiind luată în anul 1972, potrivit hpiers.obspm.fr.

În 2012, când astronomii au luat o decizie similară, browser-ul Mozilla, dar și site-uri precum Linkedin, Reddit sau Gizmodo au picat, iar utilizatorii sistemului de operare Linux au semnalat numeroase erori. Reprezentații Marii Britanii precizează însă că, dacă se renunță la secundele suplimentare, omenirea riscă să piardă orice noțiune a legăturii dintre ora exactă, răsăritul și apusul Soarelui. Între 1972-1979, în fiecare an s-a adăugat o secundă în plus, iar în anii ’80 acest lucru s-a întâmplat de șase ori. În această perioadă, însă, economia mondială nu era atât de dependentă de Internet și de tranzacțiile electronice, care pot fi grav afectate de astfel de modificări ale orei exacte, după cum menționează www.livescience.com.

Citeste si:  Luna iunie - a şasea lună a anului

În România, este folosit calendarul gregorian, care este derivat din calendarul iulian. Acest calendar are un an obișnuit de 365 de zile, împărțit în 12 luni, cu un an bisect adăugat la fiecare patru ani, ceea ce face ca anul mediu să aibă 365,25 de zile. Anul 2015 este an comun de 365 de zile, luna februarie având 28 de zile, dar anul 2015 va avea o secundă în plus pentru a corela ora exactă cu rotația Pământului, care se încetinește, și cu ziua solară, care devine mai lungă. Pe vremea dinozaurilor, ziua avea aproximativ 23 de ore.

Saltul de secundă se introduce în Timpului Universal Coordonat (UTC) la sfârșitul lunilor decembrie sau iunie, în funcție de diferența dintre cele două scări de timp. Decizia este luată în urma monitorizării cu cea mai mare precizie a neregularităților vitezei de rotație a Pământului datorate atracției Lunii și Soarelui, variațiilor sezoniere sau unor cauze aleatoare (căderi de meteoriți, erupții vulcanice, mari seisme etc.). (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata