Tulcea: Situri arheologice, afectate de dezinteres

62

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (ICEM) ‘Gavrilă Simion’ a sesizat Direcția Județeană pentru Cultură cu privire la situația degradantă în care au ajuns unele situri arheologice din județ, monumentele fiind transformate fie în pășuni, fie în gropi de deșeuri.

‘La un tur al cetăților din nordul Dobrogei, am observat că la cetatea getică de la Beștepe s-a amenajat o stână. Surprinzător, la cetatea Salsovia din Mahmudia au început lucrările neautorizate pentru o groapă de gunoi. Cel mai afectat sit arheologic rămâne însă cetatea Arrubium din Măcin care a avut o soartă tristă încă de la începutul secolului al XX-lea, atunci când, odată cu exploatarea unei cariere, situl a fost distrus în proporție de 50%’, a declarat pentru AGERPRES Sorin Ailincăi, managerul general al ICEM ‘Gavrilă Simion’.

La cetatea Arrubium, monument istoric de categoria A, construcțiile ridicate în ultimii ani de diferite persoane au afectat zidul sitului arheologic. ‘Acum se pune problema dacă se administrează sau supraveghează cum trebuie aceste monumente cu care autoritățile locale și localnicii se mândresc, pentru că riscăm să rămânem fără ele’, a mai spus Ailincăi.

Drumul de pământ până la cetatea Salsovia trece pe lângă o construcție ridicată cu fonduri europene după care vizitatorul trebuie să facă față unei gropi de deșeuri în care resturile menajere fumegă. Cu toate acestea, unii localnici sunt mândri de cetatea Salsovia.

‘Oamenii sunt interesați de cetate. Au fost aici și arheologi, iar turiștii vor să o viziteze. Este un loc important pentru localitate. E adevărat că nu e normal să se amenajeze acolo o groapă de gunoi, dar am înțeles că primăria dorește să îngrădească zona respectivă’, a declarat Anica Bîzgan, în vârstă de 45 de ani.

Citeste si:  Mehedinţi: Moştenirea lui Elias dintr-un sat din Sahara olteană

Alți localnici din Mahmudia, întrebați fiind de cetatea Salsovia, recomandă evitarea zonei. ‘N-aveți ce să vedeți acolo. Nu mai există nimic din cetate. Sunt doar ziduri acoperite de iarbă. Mulți din localnici nici nu mai știu de cetate. Nu sunt indicatoare, nimic. După groapa de gunoi este o fermă de animale și pe acolo e cetatea’, a afirmat Iulian Mocanu, în vârstă de 30 de ani.

Problema deșeurilor din localitățile mici este una generală în România. În contextul în care normele europene impun închiderea tuturor depozitelor de deșeuri neecologice, iar oficial ele sunt închise, costurile legate de colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor la noile rampe amenajate pot fi suportate cu greu de comunitățile cu un număr mic de locuitori, dacă taxa de habitat nu crește.

În județul Tulcea, acum este funcțional doar un singur depozit de deșeuri ecologice, astfel că autoritățile, încercând să protejeze populația afectată de lipsa locurilor de muncă, încearcă ‘soluții alternative’ până la încheierea proiectului ‘Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Tulcea’ finanțat de Uniunea Europeană.

‘Am atenționat DJC cu privire la situațiile observate în teren. Noi, ICEM ‘Gavrilă Simion’, avem datoria să facem totul pentru protejarea lor’, a declarat managerul general al Institutului, Sorin Ailincăi.

La rândul său, DJC, potrivit directorului Iulian Vizauer, a înaintat deja plângeri către Inspectoratul de Poliție al Județului.

ICEM ‘Gavrilă Simion’ are în administrare cetățile Enisala, din satul tulcean cu același nume, Argamum, comuna Jurilovca, Halmyris, comuna Murighiol, și Noviodunum, orașul Isaccea.

Citeste si:  Tulcea: Taliene submersibile suedeze pentru pescarii din Marea Neagră şi Delta Dunării

Tulcea este unul din județele cu cel mai bogat patrimoniu arheologic din România, numărul siturilor, potrivit Institutului de Cercetări Eco-Muzeale, fiind de circa 2000. Puține din aceste situri sunt însă cercetate, din cauza lipsei fondurilor. De altfel, autoritățile locale invocă același motiv, lipsa resurselor financiare, atunci când vine vorba despre protecția acestor situri.

Cetatea din comuna Beștepe este unul din siturile din România neînscrise în inventarul centralizat al bunurilor care fac parte din domeniul public al statului, fie din cauza nerezolvării situațiilor legate de dreptul de proprietate, fie a legislației deficitare, astfel că legal nici autoritățile locale nu pot face investiții în amenajarea, protejarea și valorificarea acestor bunuri de patrimoniu.

De câțiva ani, DJC și Prefectura județului Tulcea încearcă să găsească o soluție pentru situațiile apărute în cazul unui număr de 18 situri arheologice de importanță națională, până în momentul de față nefiind rezolvat încă niciun caz.

Lucrările de construcție a unor case în situl cetății Arrubium au început în anul 2010, în timpul acestora fiind afectată latura de nord a sitului, iar în pământul adunat de excavatoare putându-se observa fragmente ceramice de vase din secolele XI — XII, precum și fragmente ceramice de epocă romană și epocă modernă. Castrul roman Arrubium a fost atestat documentar pentru prima dată în jurul anului 100 e.n., în două diplome militare. La Măcin au fost descoperite inscripții datând din timpul lui Dioclețian, dar și două mari tezaure monetare romane imperiale. În anii 1990, în incinta cetății a fost construit un monument.

Citeste si:  Constanţa: Sute de monede şi obiecte religioase depistate în urma a şase percheziţii

Situată pe malul drept al brațului Sfântu Gheorghe al Dunării, cetatea Beștepe se remarcă, potrivit DJC, prin ingeniozitatea construcțiilor de fortificare ce îmbină elemente topografice naturale și artificiale. Cele două mari valuri de pământ care înconjoară o suprafață de peste 25 de hectare au un aspect monumental, fiind dovada prezenței aici a unui puternic centru al civilizației getice încă din secolele IV-III a. Chr.

Aflată pe același braț al Dunării, fortificația romană Salsovia a funcționat drept castru militar încă din prima jumătate a secolului al III-lea, ulterior ca anexă la Legiunile militare romane. La sud de cetate, potrivit site-ului Primăriei comunei Mahmudia, pe un platou întins, în epoca romană se afla o așezare civilă apărată din trei părți de văi naturale cu maluri abrupte, castrul fiind probabil distrus în vremea lui Valens. Locuirea a fost reluată în epoca feudal-timpurie.

Proiectul ‘Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Tulcea’ este derulat de Consiliul Județean Tulcea în perioada 3 decembrie 2013-31 decembrie 2015 și are o valoare totală de 108.904.821 lei, fără TVA. În cadrul acestuia, în județ va fi amenajată o nouă groapă ecologică de depozitare a deșeurilor. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata