
11 milioane euro – preţul menţinerii României pe harta bursieră a UE
Sub egida Asociaţiei Brokerilor, pe 29 iunie se va desfăşura la Bucureşti dezbaterea “Rolul contrapărţii centrale în garantarea obligaţiilor de decontare pe piaţa de capital”, dezbatere ce îşi propune să analizeze oportunitatea înfiinţării unei contrapărţi centrale (CCP) în România, având în vedere beneficiile, dar şi provocările pe care le-ar putea aduce acest proiect, precum şi măsura în care poate fi construită o strategie în acest sens, asumată de către toţi factorii implicaţi.
Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu pieţele de capital, Contrapartea centrală reprezintă o instituţie reglementată şi supravegheată de autorităţile din domeniul financiar care se interpune între părţile unei tranzacţii, devenind cumpărător pentru fiecare vânzător şi vânzător pentru fiecare cumpărător. Astfel, aceasta are posibilitatea de a compensa şi garanta finalitatea decontării (a instrumentelor şi a fondurilor asociate), evitându-se astfel propagarea, prin contagiune, a riscului de contrapartidă la celelalte instituţii financiare participante şi asupra sistemului financiar, în general.
Subiectul în sine, readus în dezbatere de Asociaţia brokerilor după workshopul pe o temă similară organizat la începutul lunii la Bucureşti de către BERD, este de mare interes pentru toţi actorii pieţei de capital, deoarece, în ipoteza în care nu ar fi înfiinţat un astfel de organism la nivel naţional, intermediarii locali vor fi obligaţi să se conecteze la CCP din alte state. Drept consecinţă, decontarea tranzacţiilor efectuate pe piaţa bursieră se va face prin banca custode aferentă respectivei Case de Compensaţie la care vor fi conectaţi actorii pieţei de capital româneşti.
În acest context, trebuie menţionat că iniţiativele anterioare de implementare a unei CCP în România au fost abandonate, deşi cerinţele EMIR impun că decontarea tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate să se facă numai prin intermediul unui CCP.
Referitor la aceste eşecuri, PDG-ul SIF Moldova Costel Ceocea a ţinut să sublinieze că: „Bursa de Valori Bucureşti şi Depozitarul Central au parcurs etapele de elaborare al acestui proiect de înfiinţare CCP în anul 2013, dar, din păcate, acest proiect nu s-a putut materializa deoarece nu s-a obţinut acordul organelor statutare ale celor două entităţi (hotărâri AGA). În mod firesc, reluarea proiectului de către aceleaşi entităţi poate eficientiza elaborarea lui”.
Deşi este un proiect complex prin prisma resurselor pe care le implică, necesitând susţinerea actorilor pieţei de capital, o CCP românească ar ridica standardele de gestiune a riscului pentru piaţa de capital din România, crescând credibilitatea pieţei şi creând un grad mai mare de confort investitorilor, putând prelua decontarea şi pentru piaţa spot.
De asemenea, ar deschide posibilitatea unor direcţii de dezvoltare pentru tipuri noi de instrumente derivate, inclusiv cele pe energie. Ţinând cont de efortul investiţional necesitat pentru finanţarea unui astfel de proiect (aproximativ 11 mil euro), Costel Ceocea consideră că “dacă ne raportăm la proiectul din 2013, considerăm că cele două entităţi dispun de resursele financiare necesare înfiinţării CCP în termenii actuali, desigur se mai pot adiţiona şi alte resurse din partea altor stakeholde”.
Mai mult, preşedintele SIF Moldova a ţinut să reamintească faptul că “după cum se ştie, BERD a cumpărat 4,99% din acţiunile BVB, situaţie în care a făcut publică intenţia de a contribui la dezvoltarea pieţei de capital, la îmbunătăţirea funcţionarii acesteia, la creşterea lichidităţii. În acest context şi în cel al termenelor scadente prevăzute de reglementările UE, BERD a venit cu propunerea înfiinţării unei CCP regionale. În mod firesc, iniţiativa poate fi raliată strategiei pe termen lung a BERD privind dezvoltarea pieţei de capital locale prin investiţii, consultanţă tehnică şi suport pentru reformă”.
Finalizarea proiectului aflat în discuţie încă din 2013 ar avea ca efect îmbunatăţirea infrastructurii pieţei de capital din România prin înfiinţarea unei instituţii cheie în administrarea riscului de contraparte în tranzacționare, ducând astfel la creşterea atractivităţii şi competitivităţii pieţei de capital din România, mai ales pentru investitorii străini care ar descoperi în România o piață cu riscuri scăzute.
Fără a face aprecieri legate de avantajele unui CCP local faţă de conectarea la o instituţie străină, deoarece, din punct de vedere procedural procedural, „la această întrebare pot răspunde cel mai bine cei direct tehnic implicaţi: burse, depozitar, participanţi etc”, preşedintele SIF Moldova consideră că „statul este, dacă nu un participant, atunci un partener la orice proiect care urmează strategia naţională de dezvoltare şi de integrare”.
Regulamentul european referitor la infrastructura pieţei de capital, cunoscut şi sub acronimul EMIR (European Market Infrastructure Regulation) este consecinţa angajamentului luat în 2009 de ţările membre G20 de a reforma piaţa bursieră (mai ales cea a instrumentelor derivate) în scopul creşterii transparenţei şi reducerii riscului de contraparte pe piaţa instrumentelor derivate OTC.
Aceste deziderate vor fi atinse în conformitate cu regulamentul european al infrastructurii de piaţă (EMIR), care permite punerea în aplicare a celor mai multe dintre angajamentele luate în acest domeniu la nivelul UE. Practic, prevederile EMIR au intrat în vigoare începând cu 16 august 2012 şi acoperă întrega problematică referitoare la instrumentele financiare derivate extrabursiere, Contrapărţile Centrale de Compensare (CPC), precum şi registrele de tranzacţii (TRS).
Standardele tehnice EMIR privind instrumentele derivate extrabursiere, raportarea la registrele centrale de tranzacţii şi cerinţele legate de registrele centrale de tranzacţii şi contraparţile centrale au intrat în vigoare la 15 martie 2013, urmând ca acestea să fie implementate până la finele lui 2015. Prevederile EMIR se aplică oricărei entităţi stabilite în UE care a activează pe piaţa instrumentelor derivate, aplicându-se însă indirect şi entităţilor non-europene care comercializează instrumente derivate europene.
Regulamentul se adresează atât contrapartidelor financiare (FCS) – categorie în care sunt incluse băncile, asiguratorii, societăţile de investiţii şi administratorii de fonduri – cât şi celor nefinanciare (CNF), care include toate celelalte entităţi.
Dănuţ Dudu