EUR
4,81 RON
(-0.08%)
USD
4,38 RON
(+0.99%)
GBP
5,65 RON
(+1.31%)
CHF
4,52 RON
(+0.24%)
BGN
2,46 RON
(+0.26%)
BYN
1,96 RON
(+0.97%)
CAD
3,28 RON
(+1.6%)
RSD
0,04 RON
(-0.09%)
AUD
2,88 RON
(+0.84%)
JPY
0,04 RON
(+0.4%)
CZK
0,19 RON
(-0.13%)
INR
0,06 RON
(+1.08%)

 

11 milioane euro – preţul menţinerii României pe harta bursieră a UE

Sub egida Asociaţiei Brokerilor, pe 29 iunie se va desfăşura la Bucureşti dezbaterea “Rolul contrapărţii centrale în garantarea obligaţiilor de decontare pe piaţa de capital”, dezbatere ce îşi propune să analizeze oportunitatea înfiinţării unei contrapărţi centrale (CCP) în România, având în vedere beneficiile, dar şi provocările pe care le-ar putea aduce acest proiect, precum şi măsura în care poate fi construită o strategie în acest sens, asumată de către toţi factorii implicaţi.

Pentru  cei  care  nu  sunt  familiarizaţi  cu  pieţele  de  capital,  Contrapartea  centrală  reprezintă  o  instituţie reglementată şi supravegheată de autorităţile din domeniul financiar care se interpune între părţile unei tranzacţii, devenind  cumpărător  pentru  fiecare  vânzător  şi  vânzător  pentru  fiecare  cumpărător.  Astfel,  aceasta  are posibilitatea de a compensa şi garanta finalitatea decontării (a instrumentelor şi a fondurilor asociate), evitându-se astfel propagarea, prin contagiune, a riscului de contrapartidă la celelalte instituţii financiare participante şi asupra sistemului financiar, în general.

Subiectul în sine, readus în dezbatere de Asociaţia brokerilor după workshopul pe o temă similară organizat la începutul lunii la Bucureşti de către BERD, este de mare interes pentru toţi actorii pieţei de capital, deoarece, în ipoteza în care nu ar fi  înfiinţat un astfel de organism la nivel naţional, intermediarii locali  vor  fi  obligaţi să se conecteze la CCP din alte state. Drept consecinţă, decontarea tranzacţiilor efectuate pe piaţa bursieră se va face prin banca custode aferentă respectivei Case de Compensaţie la care vor fi conectaţi actorii  pieţei de capital româneşti.

În acest context, trebuie menţionat că iniţiativele anterioare de implementare a unei CCP în România au fost abandonate, deşi cerinţele EMIR impun că decontarea tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate să se facă numai prin intermediul unui  CCP.

Referitor la aceste eşecuri, PDG-ul SIF Moldova Costel  Ceocea a ţinut să sublinieze că: „Bursa de Valori Bucureşti şi Depozitarul Central au parcurs etapele de elaborare  al acestui proiect de  înfiinţare CCP în anul 2013, dar, din păcate, acest proiect nu s-a putut materializa deoarece nu s-a obţinut acordul organelor statutare ale celor două entităţi  (hotărâri  AGA).  În mod firesc, reluarea proiectului de către aceleaşi entităţi poate eficientiza elaborarea lui”.

Deşi este un proiect complex prin prisma resurselor pe care le implică, necesitând susţinerea actorilor pieţei de capital, o CCP românească ar ridica standardele de gestiune a riscului  pentru piaţa de capital  din România, crescând credibilitatea pieţei şi creând un grad mai mare de confort investitorilor, putând prelua decontarea şi pentru  piaţa  spot.

De  asemenea,  ar  deschide  posibilitatea  unor  direcţii  de  dezvoltare  pentru  tipuri  noi  de instrumente derivate, inclusiv cele pe energie. Ţinând cont de efortul investiţional necesitat pentru finanţarea unui astfel de proiect (aproximativ 11 mil euro), Costel Ceocea consideră că “dacă ne raportăm la proiectul din 2013, considerăm că cele  două entităţi  dispun de resursele  financiare  necesare înfiinţării  CCP în  termenii  actuali, desigur se mai pot adiţiona şi alte resurse din partea altor stakeholde”.

Mai mult, preşedintele SIF Moldova a ţinut să reamintească faptul că “după cum se ştie, BERD a cumpărat 4,99% din acţiunile  BVB, situaţie  în  care a  făcut  publică  intenţia  de a contribui  la  dezvoltarea pieţei  de capital,  la îmbunătăţirea funcţionarii  acesteia,  la  creşterea lichidităţii.  În  acest  context  şi  în  cel  al  termenelor  scadente prevăzute de reglementările  UE,  BERD a venit  cu propunerea înfiinţării  unei  CCP regionale.  În  mod firesc, iniţiativa poate fi raliată strategiei pe termen lung a BERD privind dezvoltarea pieţei de capital locale prin investiţii, consultanţă tehnică şi suport pentru reformă”.

Finalizarea proiectului aflat în discuţie încă din 2013 ar avea ca efect îmbunatăţirea infrastructurii pieţei de capital din România prin înfiinţarea unei instituţii cheie în administrarea riscului de contraparte în tranzacționare, ducând astfel la creşterea atractivităţii  şi competitivităţii pieţei de capital din România, mai ales pentru investitorii străini care ar descoperi în România o piață cu riscuri scăzute.

Fără a face aprecieri legate de avantajele unui CCP local faţă de conectarea la o instituţie străină, deoarece, din punct de vedere procedural procedural, „la această întrebare pot răspunde cel mai bine cei direct tehnic implicaţi: burse, depozitar, participanţi etc”, preşedintele SIF Moldova consideră că „statul este, dacă nu un participant, atunci un partener la orice proiect care urmează strategia naţională de dezvoltare şi de integrare”.

Regulamentul european referitor la infrastructura pieţei de capital, cunoscut şi sub acronimul EMIR (European Market Infrastructure Regulation) este consecinţa angajamentului luat în 2009 de ţările membre G20 de a reforma piaţa bursieră (mai ales cea a instrumentelor derivate) în scopul creşterii  transparenţei şi reducerii riscului de contraparte pe piaţa instrumentelor derivate OTC.

Aceste deziderate vor fi atinse în conformitate cu regulamentul european  al  infrastructurii  de piaţă  (EMIR), care  permite  punerea  în  aplicare  a  celor  mai  multe  dintre angajamentele luate în acest domeniu la nivelul UE. Practic, prevederile EMIR au intrat în vigoare începând cu 16 august  2012  şi  acoperă  întrega  problematică  referitoare  la  instrumentele  financiare  derivate extrabursiere, Contrapărţile Centrale de Compensare (CPC), precum şi registrele de tranzacţii (TRS).

Standardele  tehnice  EMIR  privind  instrumentele  derivate  extrabursiere,  raportarea  la  registrele  centrale  de tranzacţii şi cerinţele legate de registrele centrale de tranzacţii şi contraparţile centrale au intrat în vigoare la 15 martie 2013, urmând ca acestea să fie implementate până la finele lui 2015. Prevederile EMIR se aplică oricărei entităţi stabilite în UE care a activează pe piaţa instrumentelor derivate, aplicându-se însă indirect şi entităţilor non-europene  care  comercializează  instrumente  derivate  europene.

Regulamentul  se  adresează  atât contrapartidelor financiare (FCS) – categorie în care sunt incluse băncile, asiguratorii, societăţile de investiţii şi administratorii de fonduri – cât şi celor nefinanciare (CNF), care include toate celelalte entităţi.

Dănuţ Dudu

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata