Plaja de la Sulina ar putea deveni şi mai sălbatică, fără nicio amenajare pentru turişti

Plaja de la Marea Neagră din orașul Sulina riscă să rămână fără niciun punct de desfacere a produselor alimentare pentru turiști, dacă societățile comerciale din această zonă nu-și actualizează autorizațiile de mediu, potrivit guvernatorului Rezervației Biosferei Delta Dunării (RBDD), Lucian Simion.

‘Societățile comerciale care-și desfășoară activitatea pe plaja de la Sulina au fost atenționate cu privire la necesitatea respectării legislației de mediu în vigoare. Au început diligențele pentru obținerea autorizațiilor de mediu, dar am cerut actualizarea evaluărilor pe care nu le-am primit, motiv pentru care le-au fost transmise procese verbale de atenționare. Este o situație pe care încercăm să o gestionăm în funcție de infringement’, a declarat  guvernatorul Simion.

Procedura de infringement a fost declanșată de Comisia Europeană în urmă cu patru ani din cauza amenajărilor realizate în zonă de Consiliul Județean (CJ), cu sprijinul Ministerului Dezvoltării și Turismului și impune respectarea unor norme stricte de protecție a habitatelor naturale periclitate la nivel internațional.

CJ a finalizat studiul de evaluare adecvată a impactului de mediu al investițiilor realizate pe plaja din orașul Sulina, iar după aprobarea acestuia de către Consiliul științific al Administrației Rezervației, acesta a fost transmis Comisiei Europene.

‘Am transmis clarificările solicitate de CE la studiul de evaluare, iar acum acesta se află la Comisie. Sperăm ca la finele lunii septembrie să convingem Comisia că motivele infringementului nu se regăsesc’, a menționat guvernatorul Rezervației.

Pe lângă diferendul dintre societățile comerciale și autoritățile de mediu române, pe de o parte, și cel dintre autoritățile de mediu din România și CE, pe de alta, potrivit prefectului Marin Bădiță, unul dintre operatorii economici a fost reclamat că pe una dintre pasarelele amenajate de autorități a pus mese cu umbreluțe.

‘Am primit o sesizare din partea unei organizații din Sulina cu privire la un litigiu dintre societățile comerciale care-și desfășoară activitatea pe plajă. Am fost la Sulina, am văzut despre ce este vorba și așteptăm un punct de vedere al ARBDD cu privire la această situație’, a declarat prefectul Bădiță.

Plaja de la Marea Neagră din Sulina, cunoscută drept una dintre ultimele zone sălbatice din România, continuă să fie apreciată de turiști.

plaja sulina-02

‘Vin din nordul îndepărtat al țării, Săpânța, Maramureș, și a meritat să bat atâta drum. Îmi place că este capătul lumii și că zona nu este atât de modernă ca celelalte plaje din țară. E scump, e adevărat, dar merită’, a afirmat Camelia Ștețca, turistă la Sulina.

Plaja din Sulina, potrivit unor documente din arhiva administrației locale, a avut destinație de agrement încă din secolul al XIX-lea, atunci când Comisiunea Europeană a Dunării (CED) a înființat un sediu în acest oraș. În anul 1888, autoritățile urbei au adresat o scrisoare diplomaților români prin intermediul CED pentru a asfalta drumul spre plajă.

Drumul a fost însă amenajat abia în anul 2011 de CJ Tulcea și Ministerul Dezvoltării Regionale, iar conform legislației europene de mediu construcțiile din lemn nu pot fi protejate cu substanțe specifice decât la finele sezonului turistic, atunci când efectul acestora asupra florei din zonă, protejată la rândul ei prin convenții internaționale de mediu, este minim. Iar dacă la începutul iernii, pasarela din lemn se repară, până la deschiderea sezonului turistic ea va fi din nou distrusă din cauza intemperiilor și a animalelor crescute în stare de libertate.

De altfel, din același motiv, nu pot fi date în folosință nici construcțiile din lemn amenajate de cele două instituții române. Campingul are o suprafață de circa 3,5 hectare, iar pe lângă dușurile care au fost deja distruse, are cabane din lemn, dar și un amfiteatru pentru spectacole. Valoarea totală a acestei investiții a fost de 8,7 milioane de lei.

Anterior, cu sprijinul fondurilor de pre-aderare, pe plajă, s-a amenajat o terasă care a iscat, de asemenea, vii controverse legate de protecția habitatelor.

În urmă cu cinci ani, CE a transmis României un prim avertisment în legătură cu aplicarea defectuoasă a legislației europene privind protecția mediului în cazul proiectului de amenajare a zonei de pe plaja Sulina. În anul următor, pe 27 ianuarie, forul european a trimis autorităților de la București un aviz motivat în care cerea statului român să se ocupe de ‘aspectele necorespunzătoare’ de mediu din Delta Dunării.

Conform CE, proiectul a avut deja un impact negativ asupra unei specii endemice (Centaurea pontica) protejată în temeiul directivei Habitate, precum și asupra unui habitat protejat (pajiști sărăturate mediteraneene), autoritățile române susținând însă că investiția nu afectează major zona.

Cel mai estic oraș al Uniunii Europene, Sulina, a fost atestat istoric în secolul al X-lea, pe hărțile vechi ale navigatorilor italieni numele urbei figurând ca singura cale navigabilă întreținută de turci, care au construit aici un far. În urma Tratatului de pace de la Paris din anul 1856, cu sprijinul investițiilor realizate de CED, orașul s-a transformat dintr-o așezare cu câteva case într-una dintre cele mai cosmopolite zone ale României. Până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, orașul s-a dezvoltat continuu, cuprinzând 22 de etnii și șapte consulate și fiind considerat „micuța Veneție a Orientului”. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Loading...
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.