Sorin Mititelu (BCR): Piaţa asigurărilor de viaţă ar putea creşte cu 10% în 2015; devine interesantă pentru noi jucători

Piața de asigurări de viață ar putea crește cu 10% în acest an, de la un nivel de 1,64 miliarde lei în 2014, pe fondul unui context favorabil dat de creșterea activității de creditare în sectorul retail, o ușoară îmbunătățire a puterii de cumpărare a românilor, la care se adaugă efectul de bază, a declarat Sorin Mititelu, președintele Directoratului BCR Asigurări de Viață, într-un interviu acordat AGERPRES.

 În opinia sa, măsura ridicării plafonului de deductibilitate acordat pentru asigurările private de sănătate de la 1 ianuarie 2016 va duce la creșterea acestei pieţe. Sorin Mititelu consideră că, în perioada următoare, în funcţie de disponibilităţile bugetare și de politica fiscală, și asigurările de viaţă ar trebui să fie pe agendă în ce privește introducerea unor facilităţi fiscale pentru a-i sprijini pe cei care au nevoie de protecţie de asigurare, strict pentru riscurile de deces, invaliditate, incapacitate temporară de muncă, șomaj, prin asigurări individuale și nu prin asigurări de grup contractate de creditori (în principal, bănci) în beneficiul lor, așa cum se întâmplă, în general, în prezent.

Datorită semnalelor recente de creștere a pieţei, deciziile unor jucători de a intra pe piaţa din România pot fi luate mai repede de 3-5 ani, poate chiar în acest an, susţine președintele Directoratului BCR Asigurări de Viaţă.

AGERPRES: Piaţa de asigurări de viaţă a crescut cu mai puţin de 1% în 2014. Cum credeţi că va evolua în acest an?

Sorin Mititelu: Trendul pieţei este unul pozitiv. Creșterea în perioada următoare va fi accelerată, astfel că în acest an ne așteptăm la un avans de aproximativ 10% faţă de 2014. Din perspectiva primelor brute subscrise, anul 2015 a început foarte bine. În primul trimestru creșterea pieţei a fost de aproximativ 7%, datorită unui context favorabil, la care se adaugă efectul de bază. Contextul favorabil este dat de reluarea cu intensitate mai mare a activităţii de creditare, mai ales în sectorul retail.

Totodată, pe trendul de creștere a economisirii există un interes în creștere și pentru produse financiare care vizează plasamente pe un orizont mai îndelungat și care includ elemente de protecţie de tipul asigurărilor de viaţă. Astfel, sunt doi factori care ajută business-ul de asigurări de viaţă. Apoi, este de luat în calcul și o ușoară îmbunătăţire a puterii de cumpărare a populaţiei.

AGERPRES: Care este profilul persoanei care încheie o asigurare de viaţă în România?

Sorin Mititelu: Asigurările legate de credite, în cea mai mare măsură, sunt accesate de cei care au venituri medii și mici, respectiv de cei care au o anumită percepţie referitoare la riscul de neplată a creditului. Interesul pentru a încheia o asigurare de accident, șomaj și chiar deces a crescut în rândul persoanelor cu venituri medii. Alte categorii de produse, cum sunt asigurările cu componentă investiţională, sunt atractive mai ales pentru cei cu vârste între 30 și 50 de ani, cei care sunt interesaţi în a-și crea rezerve financiare pe o perioadă mai îndelungată și care să fie accesate în perioada pensionării, pentru a completa veniturile din pensie sau pentru o sumă ce poate fi utilizată la achiziţia unui bun, a unui produs de valoare mai mare sau pentru a plăti școlarizarea copiilor, dacă acest lucru este în obiectivul acelei persoane.

AGERPRES: Unde se situează România din punct de vedere al asigurărilor de viaţă prin comparaţie cu alte tari?

Sorin Mititelu: Dacă vom compara cifre, diferenţa este foarte mare și apare, implicit, ideea unui potenţial uriaș. Este cea mai simplă analiză, dar nu și cea mai relevantă. Desigur, există un potenţial, dar acel potenţial trebuie evaluat luând în considerare și alte elemente. Un element este cel referitor la puterea de cumpărare. Aici se vede foarte clar o corelaţie între valoarea PIB-ului pe locuitor și dimensiunea pieţei de asigurări.

Există un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor de la care se vede foarte clar că apare o creștere spectaculoasă a pieţei de asigurări, mai ales în ceea ce privește produsele cu componentă investiţională. Dacă ne raportăm la această corelaţie, România se află într-o fază de lansare a pieţei.

Deși vom continua să înregistrăm creștere, un avans mult mai accentuat va fi înregistrat atunci când valoarea PIB pe cap de locuitor va fi mai mare de 10.000 euro, în prezent acest indicator fiind de 7.000 — 8.000 euro. Am observat că, în ţări unde valoarea PIB-ului pe cap de locuitor este de aproximativ 15.000-20.000 euro, valoarea totală a pieţei de asigurări de viaţă este impresionantă.

În concluzie, piaţa românească de asigurări se află într-un proces accelerat de creștere, iar această viteză sporește pe măsură ce crește și puterea de cumpărare, pe măsură ce vom avea valori mai mari ale PIB pe cap de locuitor. Mai sunt și alte elemente de ordin administrativ care stimulează dezvoltarea pieţei, cum ar fi capacitatea de distribuţie sau stimulii fiscali.

AGERPRES: Ridicarea plafonului de deductibilitate acordat pentru asigurările private de sănătate, măsură prevăzută în noul Cod Fiscal, va conduce la stimularea investiţiilor în sectorul de sănătate din România? Este necesară o astfel de măsură și pentru asigurările de viaţă?

Sorin Mititelu: Asigurările private de sănătate au prioritate în faţa asigurărilor de viaţă, de protecţie, care nu sunt percepute ca o necesitate imediată. În perioada următoare, în funcţie de disponibilităţile bugetare, de politica fiscală și asigurările de viaţă ar trebui să fie pe agendă, pentru ca ar ajuta o anumită categorie de clienţi, mai ales pe cei care au nevoie de protecţie, în caz de evenimente nedorite (deces, invaliditate, incapacitate temporară de muncă, șomaj), dar care nu au posibilitatea să acceseze un asemenea produs, ca produs standard, independent de credit. Din acest motiv, tocmai cele mai simple și necesare produse de asigurare de viaţă nu au notorietatea potrivită și, implicit, nici o atractivitate suficient de mare.

O asemenea facilitate ar putea duce la o creștere importantă a numărului de clienţi pe segmentul de asigurări de viaţă, poate fi chiar o dublare a acestora, însă, din punct de vedere al volumului de prime brute subscrise, cu siguranţă nu atât de mult.

Facilităţile fiscale sunt necesare, ca orice stimul în faza incipientă a unei pieţe, în care e nevoie de o cunoaștere a ofertei de astfel de produse pe o scară largă, de învăţare, experimentare, motiv pentru care ai nevoie și de astfel de stimuli.

AGERPRES: Ce impact credeţi că va avea măsura ridicării plafonului de deductibilitate acordat pentru asigurările private de sănătate de la 1 ianuarie 2016?

Sorin Mititelu: Piaţa de asigurări de sănătate va crește cu siguranţă după o astfel de măsură. Pe lângă majorarea deductibilităţii pentru asigurările de sănătate de la un plafon de 250 de euro/angajat pe an, aplicată la angajatorii care oferă aceste beneficii salariaţilor, la 400 de euro pe an, se adaugă și introducerea unei deductibilităţi la nivelul angajatului, tot de 400 de euro.

Anterior, accesarea acestei facilităţi fiscale de către un angajat era condiţionată de decizia angajatorului. Potrivit noilor reglementări, achiziţia unui astfel de produs nu mai este condiţionată de decizia angajatorului. Achiziţia produsului se poate face de către orice salariat, urmând să își informeze angajatorul de achiziţia acestui produs, astfel încât la calculul contribuţiilor sale să se ia în calcul facilităţile date de noul Cod Fiscal.

Pentru angajatori, cu toate că există această deductibilitate fiscală, costul cu asigurările voluntare de sănătate reprezintă totuși un cost în plus. Pentru o parte din angajatori, acest stimulent era folosit în situaţiile în care se renegociau contractele și, în loc de a se acorda o creștere salarială de 2-3%, se acorda una de 5%, însă era sub această formă, a asigurării voluntare de sănătate. La firmele unde rezultatele nu erau cele așteptate, a mai adăuga un cost nu era o decizie ușor de luat. Astfel că, o bună parte din piaţă, nu era motivată în a accesa un asemenea produs. Acum, indiferent care este performanţa companiei, un angajat poate să cumpere un produs de asigurare voluntară de sănătate și să beneficieze de deductibilitatea fiscală.

AGERPRES: Piaţa românească de asigurări de viaţă este interesantă pentru noi jucători? În ultimii ani au ieșit unele companii de pe această piaţă.

Sorin Mititelu: O afacere de dimensiune mică pe această piaţă trebuie să poată susţine acoperirea costurilor fixe. În caz contrar, va fi greu de susţinut pe o perioadă mai mare de 3-5 ani, pentru că întotdeauna va avea nevoie de capital suplimentar sau de împrumuturi suplimentare. Din acest motiv, companiile care au o asemenea situaţie este normal să își pună întrebarea dacă trebuie să mai continue pe o asemenea piaţă. Din acest motiv am văzut anumite decizii în cazul unor companii.

Pe de o parte, avem ieșiri de companii care nu au ajuns la o anumită dimensiune și nu aveau un avantaj competitiv pe distribuţie, iar, pe de altă parte, vedem companii care, chiar dacă nu au ajuns la o anume dimensiune, au o reţea de distribuţie bună, au început să investească și vedem deja creșteri.

În ceea ce privește decizia unor investitori de a intra pe piaţa românească de asigurări de viaţă, contează mult dimensiunea pieţei, în ansamblu. Dacă piaţa va rămâne la această dimensiune, nu va exista interes în acest sens. Odată cu creșterea pieţei, este de așteptat să vedem noi jucători.

Date fiind semnalele recente de creștere a pieţei, asemenea decizii de a intra pe piaţa din România se pot lua mult mai repede. Nu cred că este o problemă de ani. Astfel de decizii pot apărea chiar într-o perioadă mai scurtă de 3-5 ani, poate chiar și în acest an. Oricând o astfel de decizie poate fi luată. Am fost optimist că această piaţă va crește, sunt rezultate care arată creștere, iar aceste informaţii nu vor trece neobservate. Probabil anumiţi jucători vor fi mai atenţi la ceea ce se întâmplă pe o piaţă ca a noastră și, dacă vor considera oportun în raport cu strategiile lor de creștere, vor intra pe aceste pieţe.

AGERPRES: Care este riscul rezilierii unui contract de asigurare de viaţă?

Sorin Mititelu: Rezilierea unui contract apare, în mod evident, când una dintre părţi nu își îndeplinește acele obligaţii asumate care pot avea ca efect imediat rezilierea contractului sau când părţile convin, de comun acord, rezilierea contractului. Cel mai adesea, astfel de situaţii apar ca urmare a neplăţii primelor de asigurare.

În cazul asigurărilor simple de deces, dacă nu ai plătit prima de asigurare, nu mai ai acoperirea necesară, iar asigurătorul poate chiar lua decizia de reziliere a contractului de asigurare. Totuși, în situaţia în care perioada scursă de la data primei de asigurare scadente și neplătite și data la care se dorește reluarea plăţilor de către client, nu este semnificativ mare (perioada în care se presupune că nu au apărut modificări semnificative în starea asiguratului), se poate accepta de către asigurător reluarea plăţii primelor și implicit acordarea acoperirilor incluse în contractul de asigurare. Este totuși o decizie a asigurătorului, nu a asiguratului. Situaţia este similară și la celelalte tipuri de asigurări ce nu au o componentă investiţională inclusă.

În cazul asigurărilor cu componentă investiţională, situaţia rezilierii contractului este oarecum similară celei aferente asigurărilor fără componentă investiţională. Diferenţele sunt generate de modul de utilizare a soldului contului individual de acumulare. În funcţie de prevederile contractului de asigurare, pot fi situaţii în care se restituie doar o parte din soldul contului individual de acumulare sau deloc.

Totuși, în cazul asigurărilor cu componentă investiţională, cea mai întâlnită situaţie, nu este cea a rezilierii contractului de asigurare, ci cea a răscumpărării totale sau parţiale. Și în aceste situaţii sumele restituite clientului nu vor fi la nivelul soldului contului individual de acumulare.

Acest lucru se datorează faptului că, de la începutul derulării contractului, au fost agreate de părţi o serie de drepturi și obligaţii reciproce. Dobânda tehnică garantată sau participarea la rezultatele investiţiilor realizate din sumele acumulate în contul individual sunt însoţite de obligaţii ale contractantului precum: derularea contractului pe o anumită perioadă, plata primelor cu o anumită frecvenţă și de o anumită valoare. Așadar, beneficiile sunt însoţite de obligaţii. Dacă obligaţia nu este îndeplinită, nici beneficiile nu mai pot fi accesate.

Efectul neîndeplinirii obligaţiilor se regăsește cel mai adesea în valoarea de răscumpărare a contractului de asigurare. Sunt situaţii în care valoarea de răscumpărare este mult mai mică decât suma primelor plătite de client până la data răscumpărării, îndeosebi când răscumpărarea se realizează într-o perioadă scurtă (până la 5 ani) de la data încheierii contractului de asigurare. Aceasta se datorează faptului că au fost luate în calcul o serie de cheltuieli, cum ar fi cele de achiziţii, care în mod normal ar fi fost amortizate pe întreaga perioadă de derulare a contractului și ar fi putut fi acoperite din veniturile generate de investiţiile ce ar fi fost realizate din primele ce ar fi trebuit plătite de client.

Trebuie remarcat că aici sunt foarte multe neînţelegeri. Clienţii vor ca suma plătită să fie primită integral înapoi. Totuși, costurile sunt transferate clientului pentru că nu a respectat obligaţiile asumate prin contract, respectiv de plata a tuturor primelor de asigurare, aferente întregii perioade de derulare a contractului.

Pe segmentul asigurărilor de viaţă, valoarea primelor a atins 1,64 miliarde lei, în creștere cu 0,47% faţă de anul 2013. Ponderea asigurărilor tradiţionale s-a situat la 61,15% din total, cu prime de 1,004 miliarde lei, în scădere cu 2,05% faţă de anul 2013. În schimb, asigurările de viaţă cu componentă investiţională au avut o pondere de 33,75% din total, cu prime de 554,15 milioane lei, în urcare cu 1,89% faţă de anul 2013. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES) Foto: forbes.com

Loading...

Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.