Modul de formare a galaxiilor într-un Univers tânăr, observat pentru prima dată

O echipă de astronomi a reușit în premieră să observe modul în care se formează galaxiile într-un Univers tânăr, a informat Observatorul European Austral (ESO), precizând că realizarea a fost posibilă cu ajutorul performantului telescop ‘Atacama Large Millimeter/submillimeter Array’ (ALMA) din Chile.

Au fost detectați nori de gaz cu formațiuni stelare, cei mai depărtați identificați până în prezent în galaxii normale dintr-un Univers tânăr. Cu ajutorul acestor observații, se poate vedea cum s-au construit primele galaxii și cum au degajat acestea ceața cosmică în perioada reionizării.

‘Este pentru prima dată când vedem galaxii tinere nu ca niște pete mici, ci sub forma unor obiecte cu structură internă’, a subliniat Andrea Ferrara, de la Școala Normală Superioară din orașul italian Pisa, coautor al articolului referitor la această descoperire științifică publicat miercuri în revista ‘Monthly Notices of the Royal Astronomical Society’.

Atunci când au început să se formeze primele galaxii, la câteva sute de milioane de ani după Big Bang, Universul era plin de o ceață de hidrogen gazos, a explicat ESO într-un comunicat de presă. Pe măsură ce s-au înmulțit sursele de lumină — atât stele, cât și quasari alimentați de vaste găuri negre — această ceață s-a disipat sub influența vântului stelar, iar Universul a devenit transparent pentru razele ultraviolete. Aceasta este perioada reionizării, potrivit astronomilor.

Până în prezent, aceste prime galaxii erau pline de mister pentru oameni, putând fi văzute doar ca mici pete. Situația s-a schimbat însă după ce un colectiv de cercetători condus de Roberto Maiolino (de la Universitatea Cambridge, din Marea Britanie) a îndreptat telescopul ALMA către galaxii despre care se știa că au devenit vizibile la aproximativ 800 de milioane de ani după Big Bang.

Astronomii nu au urmărit să analizeze lumina venind de la stele, ci, mai degrabă, slaba licărire emisă de carbonul ionizat care face parte din norii de gaz din care se formează stelele. Obiectivul lor a fost acela de a studia interacțiunea dintre o nouă generație de stele și norii de gaz rece formați în interiorul acestor prime galaxii.

Nu au fost căutate, ca în cursul unor studii precedente, rarele obiecte cosmice foarte luminoase, precum quasarii și galaxiile caracterizate printr-o rată foarte ridicată a formării de stele. De data aceasta, cercetătorii s-au concentrat asupra unor galaxii mai clasice și mult mai numeroase care au reionizat Universul și care ne înconjoară acum.

De la una dintre aceste galaxii, botezată BDF2399, telescopul ALMA a reușit să capteze un semnal slab, dar clar produs de carbonul ionizat. Luminozitatea nu provenea însă din centrul, ci de la periferia galaxiei, fapt explicat de astronomi, prin perturbarea indusă asupra norilor centrali de mediul ostil reprezentat de stelele recent formate (atât prin radiația lor intensă, cât și prin efectele exploziilor de supernove). Pe de altă parte, radiația produsă de carbon dovedește existența gazului rece care alcătuiește mediul intergalactic.

Combinând observațiile făcute cu telescopul din Chile cu o serie de simulări pe calculator, a fost posibilă o înțelegere în detaliu a proceselor cheie care au loc în interioriul galaxiilor tinere. Iar BDF 2399 a rezultat a fi un prototip al galaxiilor care produc reionizări.

ESO este principala organizație interguvernamentală de astronomie din Europa și este cel mai productiv observator astronomic din lume. Susținut de 15 state și având sediul central în Germania, ESO gestionează trei observatoare astronomice de clasă internațională în Chile: La Silla, Paranal și Chajnantor. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Loading...
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.