Podgoria Murfatlar

Podgoria Murfatlar este situată în sud-estul României, între Dunăre și Marea Neagră, în centrul Podișului Dobrogei.

Dobrogea reprezintă o zonă prielnică pentru cultivarea viței-de-vie. Cu toate că înainte de invazia filoxerei (1884), nu se vorbea despre viile de la Murfatlar, Medgidia sau Cernavodă, aici au apărut cele mai vechi scrieri despre via și vinul de pe pământul românesc.

Aceste scrieri îi aparțin poetului Ovidiu, exilat la Tomis din porunca împăratului Aurelian, care a murit aici în anul 17. Scytia Minor (în prezent Dobrogea) era cunoscută pentru viile de aici, iar vinul obținut făcea obiectul schimburilor comerciale dintre traci și coloniile grecești de la malul Mării Negre.

Într-o zonă cu un trecut viticol atât de îndepărtat, podgoria Murfatlar a apărut foarte târziu.

Potrivit site-ului oficial al Stațiunii de Cercetare și Producție Viti-Vinicolă Murfatlar, www.scvmurfatlar.ro, în 1904, istoricul M. D. Ionescu preciza, în lucrarea ”Dobrogea în pragul secolului XX”, că în 1887 se înființase pe aceste meleaguri o pepinieră a statului, de 4,8 hectare, plantată cu arbuști și viță-de-vie, cu scopul de a înlătura efectele secetei. În anul 1907, s-au înființat aici primele plantații organizate în scop experimental, pe o suprafață de 10 hectare. Încercând să refacă viile distruse de filoxeră, specialiștii au cultivat cele 10 hectare cu soiurile franțuzești Chardonnay, Clairette, Pinot gris, Pinot noir, Folle blanche și Malvoisie.

George Nicoleanu și Vasile Brezeanu, precursori ai viticulturii românești, au găsit asemănătoare condițiile de climă și de sol de aici cu cele din regiunea franceză Champagne, prin urmare s-a înființat la Murfatlar un centru de producere a vinurilor spumante, care a funcționat în perioada 1913-1916, produsul numindu-se Lacrima lui Ovidiu. Condițiile climatice de aici au dovedit, însă, în timp, că nu sunt prielnice vinurilor spumante, ci vinurilor demidulci și dulci, care s-au impus cu succes pe piața internațională.

În august 1939, cu prilejul manifestărilor prilejuite de Ziua Marinei, regele Carol al II-lea a degustat vinurile produse la Murfatlar, fiind impresionat de calitatea acestora. Prin urmare, a dispus includerea pepinierei printre furnizorii domeniului regal, iar Murfatlarul a fost numit Via Regală.

În august 1942, printr-o ordonanță a Ministerului Agriculturii și Domeniilor, pepiniera a fost trecută în subordinea Institutului de Cercetări Agronomice, sub denumirea de Stațiunea Experimentală Viticolă Murfatlar. Stațiunea de Cercetare și Producție Viti-Vinicolă Murfatlar este situată în centrul viticol al podgoriei, care s-a dezvoltat, de aici, într-un ritm foarte alert.

Inițial, nucleul viilor era la Basarabi, dar plantațiile s-au extins rapid de-a lungul văii Carasu, până la Cernavodă, ajungând să ocupe astăzi peste 3.000 de hectare, în zona localităților Murfatlar, Valul lui Traian, Poarta Albă și Siminoc, potrivit www.murfatlar.com. Podgoria urmează traseul canalului Dunăre — Marea Neagră, fiind cuprinsă între orașele Basarabi, în est, și Cernavodă, în vest, și este formată din trei centre viticole: Murfatlar, Medgidia și Cernavodă, precizează M. Macici în cartea ”Lumea vinurilor. Vinurile lumii”.

Calitatea deosebită a vinurilor de Murfatlar se datorează, în primul rând, condițiilor de climă și de sol ale regiunii. Murfatlarul beneficiază de o expunere prelungită la soare, de un regim de precipitații mai sărac, chiar deficitar și de influența Mării Negre, care acționează ca un regulator termic. De cealaltă parte, solul arid, cu un suport de calcar, este benefic obținerii unor vinuri de calitate.

Celebritatea podgoriei este dată îndeosebi de vinurile dulci, obținute pe cale naturală din struguri cu un conținut ridicat de zahăr, culeși la supramaturare, dintre care se remarcă soiurile Chardonnay și Pinot gris, clasate pe primele locuri în sortimentul podgoriei.

La acestea se adaugă Muscatul Ottonel, Tămâioasa românească, Sauvignon, Riesling italian, Columna, pentru soiurile albe, iar pentru cele roșii: Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot și Fetească neagră, oferind o paletă largă de vinuri, de la cele seci la cele dulci.

Epigramistul Păstorel Teodoreanu, fin cunoscător al viticulturii românești, elogia vinurile de Murfatlar, spunând: ”Nici în prisacă și grădină/ Și nici într-un întreg grânar,/ Nu e miroznă și lumină/ Cât într-un strop de Murfatlar.” (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.