Cascade spectaculoase şi cătune de legendă în Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei

Privit din punctele cardinale care îl îngrădesc, Parcul Național Domogled – Valea Cernei adună laolaltă trei istorii, trei fragmente de obiceiuri, frânturi de viață într-o singură carapace.

Inundat de metereze semețe, acompaniate de zgomotul cascadelor lucitoare și pline de personalitate, Cociu și Vănturătoarea, peisajul natural străjuit de județele Caraș-Severin, Mehedinți și Gorj dă tonul fiecărui anotimp prin acordurile viețuitoarelor care și-au găsit căminul potrivit pentru mult timp.

‘Ierbarul’ Parcului Național Domogled — Valea Cernei se poate lăuda cu peste 1.100 de specii floristice, în timp ce peșterile termale din zonă aduc unicitate locului, la nivel mondial. Cătunele cu aură de poveste dezvăluie oameni, caractere și obiceiuri cum mai pe nicăieri nu găsești. Așa auzim de Ineleț, Scărișoara, Prisăcina sau Dobraia…

Despre istoria locului scrisă în zeci de ani, despre modul în care s-au menținut nealterate peisajele mirifice, dar și despre situația actuală și planurile pe termen mediu, a vorbit administratorul Parcului Național din inima Cheilor Țesnei, Ioan Gașpar.

Radiografia istorică a locului

În urmă cu 83 de ani, în 1932, este oficializată înființarea Rezervației floristice și peisagistice Muntele Domogled, una dintre cele 11 rezervații din interiorul Parcului Național Domogled-Valea Cernei. Până la semnătura prin care zona avea să fie cunoscută sub titulatura Parcul Național Domogled-Valea Cernei trec 58 de ani, astfel încât, în anul 1990, se întâmplă și acest proces. Ulterior, în anul 2003, se constituie Administrația Parcului Național Domogled — Valea Cernei.

Locul de poveste întins, astăzi, pe 61.211 de hectare este situat în extremitatea sud-vestică a Carpaților Meridionali, acoperind în acest crâmpei trei județe: estul județului Caraș-Severin (23.185 hectare), vestul județului Mehedinți (8.220 hectare) și vestul județului Gorj (29.806 hectare).

‘Parcul Național Domogled — Valea Cernei este o arie naturală protejată înzestrată cu o mare diversitate de valori naturale. Datorită complexității aspectelor staționale, fizico-geografice și climatice, Parcul Național Domogled — Valea Cernei este caracterizat de o diversitate floristică remarcabilă, inventarul însumând circa 1.110 specii.

Așadar, și-au găsit refugiul în această regiune, îndeosebi pe calcare, inul galben de Banat, ciuboțica cucului bănățean, pojarnița lui Rochel sau scaunul cucului’, menționează Ioan Gașpar, șeful administrației Parcului Național Domogled — Valea Cernei.

Un alt detaliu care prinde viață și trebuie amintit se referă la îmbinarea diverselor elemente naturale. Peșterile termale unice în România și foarte rare pe glob, alături de făgetele nepătrunse de intervenția omului, care dăinuie de veacuri, și cascadele zgomotoase redau o desfășurare altitudinală spectaculoasă ariei naturale protejate, între 170 și peste 2.000 de metri.

Bogăție faunistică și florală în acord cu natura

Un lucru interesant este pomenit pe pagina oficială a ariei naturale protejate, domogled-cerna.ro: primele date privind cercetarea faunei (insecte, păsări) din regiunea Parcului Național Domogled-Valea Cernei apar încă din anul 1794 și îi aparțin lui Johann Centurius von Hofmannsegg din Dresda.

Citeste si:  Turist pe Drumul Vinului, în Podgoria Aradului

Cele peste 1.500 de specii de fluturi continuă de ani buni să se prindă într-un dans frenetic la răscrucea dintre înălțimi. De altfel, datele oficiale arată că zona deține cea mai ridicată biodiversitate din punctul de vedere al lepidopterelor sau fluturilor, 45% din această faună cunoscută la nivel național fiind concentrata în Parcul Național Domogled — Valea Cernei.

Reptilele sunt și ele prezente destul de frecvent, începând cu etajul alpin al locului, la fel și amfibienii. De asemenea, prin apele râurilor în zona din amonte de Băile Herculane pot fi observați păstrăvi indigeni, lipani sau mrene.

Nu mai departe de segmentul faunistic regăsim ursul brun, râsul sau capra neagră. Mamiferele sălbatice mari reușesc să conviețuiască în zonă, dar stăpân peste aceste meleaguri este, de departe, ursul…

Pe de altă parte, fauna guanoului de liliac este bine reprezentată într-una dintre peșterile termale ale parcului — Peștera lui Adam — situată pe versantul drept al Cernei, sub vârful Ciorici, care conține cele mai mari depozite de guano din peșterile românești.

La nivel peisagistic, Parcul Național Domogled — Valea Cernei excelează, fără doar și poate, prin combinația armonioasă dintre relieful carstic și vegetație, îndeosebi cu aportul speciei Pinul negru de Banat.

Încă din secolul trecut, de la începutul anului 1800, bogăția inegalabilă a florei din acest areal a fost descoperită de către Kitaibell. La ora actuală, conform datelor de specialitate, din totalul celor 1.100 de specii de plante superioare existente în Parcul Național Domogled-Valea Cernei, 66 de specii sunt taxoni periclitați, rari și în parte endemici. De asemenea, specii rare necunoscute în alte părți ale țării fac onoare locului: borceagul balcanic, barba caprei balcanică, cornutul bănățean sau urzica moartă, originară din Bithynia.

Pe de altă parte, la nivelul comunităților din interiorul Parcului Național, cătunele aparținătoare comunei Cornereva din județul Caraș-Severin (Ineleț, Scărișoara, Prisăcina, Dobraia etc.) reprezintă o atractivitate cu totul specială, datorită oamenilor care trăiesc în condiții modeste și, totuși, în armonie cu natura.

Fonduri pentru dezvoltarea zonei

Din punct de vedere al fondurilor pe care Regia Națională a Pădurilor — Romsilva le alocă Parcului Național Domogled — Valea Cernei, datele oficiale arată că bugetul minim se ridică la valoarea de 630.000 de lei. Suma este acordată în baza contractului de administrare încheiat între Romsilva și Administrația Parcului Național.

Cât despre investiții, în anii următori sunt propuse proiecte pentru refacerea infrastructurii turistice, respectiv trasee turistice, dar și pentru construirea sau amenajarea punctelor de informare în cele trei județe care își pun amprenta pe frumusețile locului, respectiv Caraș-Severin, Mehedinți și Gorj.

Citeste si:  Podul Natural de la Grohot - unul dintre cele mai atractive obiective turistice din Hunedoara

În acest context investițional, începând din anul 2003 și până în prezent, patru proiecte majore au primit finanțare europeană. Este vorba despre: inițiativa ,,Pădurile cu pin negru de Banat” — parte a Rețelei Natura2000 (finalizare de proiect în anul 2007), proiectul ‘Educație ecologică pe traseul Domogled’ (derulat pe parcursul anului 2006), proiectul ‘Explore nature across borders’ (încheiat la finele anului 2014) și, nu în ultimul rând, proiectul ‘Managementul conservării biodiversității în Parcul Național Domogled-Valea Cernei, ca sit Natura 2000’, ce are ca dată-limită de finalizare anul 2015.

Valoarea fondurilor europene și naționale atrase până în prezent este de 3.019.971 euro. Acestea au fost orientate către menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor și speciilor, elaborarea sau revizuirea planului de management, investiții în infrastructura turistică și cea pentru uz public orientată spre protecția și gestionarea mediului, activități de instruire și creștere a capacitătii instituționale de gestionare a ariilor naturale protejate și dezvoltarea turismului în zona de graniță România-Serbia. De asemenea, banii au fost utilizați pentru activități de consultare, conștientizare și informare’, a subliniat directorul Parcului Național Domogled-Valea Cernei.

Pe urmele turiștilor…

Pașii fiecărui vizitator urmează, în fiecare zi, potecile și văile pline de viață ale Domogledului și Cernei. Natura, în strânsă legătură cu omul, modelează ceea ce fiecare dintre noi admirăm în poze, filmulețe sau, pur și simplu, la fața locului. Fără tăgadă, Domogledul și Valea Cernei au nevoie de turiști, au nevoie de viață, de admirație, de frumos…

Fascinația fiecărui drumeț dintre cei 10.000 care pășesc, anual, în Parcul Național Domogled — Valea Cernei este infinită. Orice colțișor fotografiat pe cele 34 de trasee turistice, în mare parte marcate, înseamnă o natură redescoperită.

‘În Parcul Național Domogled-Valea Cernei există 34 de trasee turistice în majoritate cu marcajele turistice refăcute și prevăzute cu săgeți indicatoare, din care 20 sunt omologate. Aceste trasee sunt de diferite grade de dificultate și înzestrate cu diverse obiective turistice (…) Numărul aproximativ de turiști care intră în Parcul Național Domogled-Valea Cernei este de peste 10.000, anual. Însă, numărul de turiști care vizitează aria naturală protejată poate să fie mult mai mare, ținând cont de faptul că majoritatea acestora aleg ca destinație principală stațiunea Băile-Herculane și zonele aferente acesteia, iar pe parcursul șederii lor în zonă vizitează și obiectivele turistice din parcul național’, povestește Ioan Gașpar.

Ineditul de la Moara dracilor, localizat în rezervația Cheile Țesnei, este că roata morii se învârte invers acelor de ceasornic. La fel de interesantă este și legenda care dăinuie asupra Cheilor Corcoaiei. Despre aspectul acestui loc se spune că eroul mitic Iovan Iorgovan a spintecat muntele în două cu sabia lui.

Citeste si:  Ecologiştii acuză MMP de ilegalităţi în privinţa construcţiei DN 66A din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei

Abrupturile calcaroase cu Pinul negru de Banat și vârfurile bogate în vegetație sub-mediteraneană par desprinse dintr-o altă lume, din alte sfere…

Tot la nivel turistic, cătunele localizate în Munții Cernei fac tranziția și conexiunea cu tradițiile și modul modest și simplu de trai în armonie cu natura. Nu trebuie uitată, de asemenea, Piatra Pușcată, obiectivul care stăruie de pe vremea Imperiului Austro-Ungar fiind săpat în stâncă de calcar. O altă atracție ce nu trebuie ratată este Izbucul Cernei, considerat cel mai puternic izvor din România, cu un debit de 1,5 — 1,6 mc/secundă.

‘Vedetele’ zonei sunt de departe peșterile și cascadele. Dacă prima categorie, în care sunt prinse peste 400 de asemenea locuri, inclusiv peșteri termale, aduc unicitate României la nivel global, cascadele sunt dintre cele mai spectaculoase. Aici amintim Cascada Vânturătoarea, cu a sa cădere de apă de 40 de metri. În același timp, Cascada Cociu al cărei salt al apei de la 120 metri înălțime face din aceasta, după unele scrieri, drept cea mai înaltă cascadă din țară.

La vremuri noi, probleme vechi

În orice sistem de arii protejate, managementul se face diferențiat, în funcție de caracteristicile acestora. Măsurile active de gospodărire vizează menținerea habitatelor, protejarea anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice.

‘Pe lângă activitățile științifice, după caz, pot fi admise activități turistice, educaționale, organizate, chiar și unele activități umane de exploatare a resurselor sau de dezvoltare. Sunt admise unele activități de valorificare durabilă a unor resurse naturale și sunt interzise folosințe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor atribuite. Activitățile din teren au pus în evidență anumite activități umane care pot pune în pericol integritatea ariei protejate, a habitatelor și speciilor existente în cadrul acesteia. Astfel, principalele activități umane care pot prejudicia biodiversitatea sunt: exploatările forestiere ilegale, pășunatul intensiv, activități turistice haotice, braconajul, abandonarea deșeurilor, construcțiile ilegale etc’, notează directorul Administrației Parcului Național Domogled — Valea Cernei.

Acesta a adăugat că ‘o soluționare a acestor probleme este impunerea măsurilor necesare pentru prevenirea activităților mai sus menționate și informarea tuturor factorilor interesați cu privire la măsurile stabilite’.

Cu alte cuvinte, educația joacă un rol esențial în existența unei zone naturale, mai ales protejate. Sunt de evitat acele momente în care batjocorirea naturii poate să devină într-un mod rapid sport național, iar pentru asta sancțiunile pecuniare pot fi binevenite.

Colțul de natură pe care stă România la ora actuală reprezintă o comoară națională pe care multe alte țări și-ar dori să o aibă. Culorile sau nuanțele ce ne înconjoară la fiecare pas pot face diferența între respectul față de natură și indiferența celor care bat drumurile Carpaților… (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata