Efectele nocive ale unei diete bogate în grăsimi sunt neutralizate de mutaţii genetice unice la inuiţi

Inuiții au mutații genetice unice, determinante pentru metabolism, care le permit să neutralizeze efectele nocive ale unei diete bogate în grăsimi de mamifere marine, sursa lor principală de hrană, au descoperit cercetătorii americani care au publicat un studiu în revista ‘Science’, informează AFP.

Aproape 100% dintre inuiți au aceste variații genetice, comparativ cu 2% în cazul europenilor și 15% la etnicii chinezi Han.

În afară de carne de balenă și focă, aceste persoane consumă, de asemenea, cantități mari de pește a căror grăsime este bogată în acizi grași omega-3.

În ciuda acestui regim alimentar tradițional, foarte sărac în fructe și legume dar bogat în grăsimi animale, inuiții sunt în general sănătoși și au o incidență scăzută a bolilor cardiovasculare, constataseră deja din anii 1970 cercetători danezi.

Citeste si:  De ce ne îngrăşăm iarna, deşi mâncăm mai puţin?

Mai târziu ei au ajuns la concluzia că omega-3 ar trebui să aibă efecte protectoare și astfel s-ar putea explica acest paradox.

Aceste constatări se află la originea recomandărilor din Europa, dar și din restul lumii de a consuma mai mult pește gras sau de a lua suplimente de omega-3 pentru a ajuta și a menține inima și arterele sănătoase, a spus Rasmus Nielsen, profesor de biologie la Universitatea Berkeley din California, unul dintre autorii acestui nou studiu.

Astăzi, cel puțin 10% dintre americani iau cu regularitate aceste suplimente. Dar rezultatele studiilor clinice recente nu au confirmat beneficiile cardiovasculare ale omega-3 sau capacitatea sa de protecție împotriva maladiei Alzheimer.

„Am descoperit că inuiții au o adaptare genetică unică la acest regim alimentar care nu se poate extrapola la alte grupuri etnice”, a spus omul de știință. Astfel, „este foarte bine pentru inuiți să consume mulți dintre acești acizi grași omega-3, dar nu și pentru restul dintre noi”, a precizat acesta.

Aceste mutații genetice au efecte chiar mai extinse, cum ar fi reducerea colesterolului rău (LDL) și a zahărului din sânge, care are efecte de protecție împotriva bolilor cardiovasculare și a diabetului de tip 2.

Citeste si:  Guvernul a decis suspendarea pentru 6 luni a emiterii titlurilor de despăgubire în cazul imobilelor naţionalizate

Aceste caracteristici genetice afectează de asemenea înălțimea, deoarece creșterea acesteia este reglată în parte de metabolismul grăsimilor. La inuiți, aceste mutații reduc înălțimea indivizilor cu doi centimetri, au stabilit cercetătorii.

Ei au descoperit aceste mutații genetice prin analiza genomului 191 groenlandez, cu mai puțin de 5% gene europene, pe care l-au comparat cu cel aparținând unui număr de 60 de europeni și 44 de chinezi din etnia Han.

Potrivit oamenilor de știință, aceste mutații genetice remanente de cel puțin 20.000 ani ar fi putut ajuta multe triburi umane de vânători-culegători să se adapteze la regimurile alimentare bogate în grăsimi animale și în anumite tipuri de acizi grași omega-3 și omega-6.

Citeste si:  Oamenii de ştiinţă argentinieni au descoperit mutaţia genetică responsabilă de autism

Acestea ar fi putut apărea inițial la siberienii care trăiau în regiunea arctică acum 20.000 de ani atunci când inuiții erau deja instalați acolo de o mie de ani.

Această selecție genetică este veche și a putut ajuta oamenii să se adapteze la mediu în timpul ultimei ere glaciare, însă a fost semnificativ mai mare în rândul inuiților, consideră cercetătorii citați de AFP. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close