Detailly, on financiarul.ro, the head code will be:

Persepolis – emblema puterii Imperiului Persan

Persepolis, ”orașul persanilor”, a fost capitala antică cu rol ceremonial a Imperiulului Ahemenid, cea de-a doua dinastie iraniană. Ruinele capitalei imperiale se află în provincia Fars, din sudul Iranului.

Mărturiile arheologice arată că cele mai vechi vestigii din Persepolis datează din jurul anului 518 î.Hr, evidențiază World Heritage Site. Fondată de Darius I cel Mare (circa 522 — 486 î. Hr.), capitala a fost construită pe o terasă imensă, jumătate artificială, unde ”regele regilor” a creat un ansamblu impresionant de palate, inspirat după modelele mesopotamiene, conform UNESCO. Obiectivul a fost inclus în lista patrimoniului cultural UNESCO în 1979.

Dinastia Ahemenid a început în anul 550 î. Hr. și a ajuns să conducă un imperiu vast al Orientului.

Construcția capitalei Persepolis, care cuprinde un complex de 135.000 de metri pătrați, a durat 60 de ani, de-a lungul domniei a trei conducători. Xerxes I al Persiei (486 — 465 î. Hr.) a jucat un rol esențial în dezvoltarea și finalizarea ansamblului.

În Persepolis se intra pe ”poarta tuturor țărilor”, denumită astfel pentru că pe aici treceau reprezentanții popoarelor supuse imperiului, când îl vizitau pe rege. Structura avea o înălțime de 21 de metri. Tauri gigantici, simbolul divinității, susțineau grinzile structurii. Sala pentru audiențe și cea a tezaurului au fost construite cu materiale aduse din locuri îndepărtate ale imperiului, evidențiază documentarul publicat de UNESCO.

În aripa de vest a cetății se aflau scările pe care, în timpul audiențelor, pășea ”regele regilor”. Calea de intrare cuprinde 110 trepte de fiecare parte, construite special pentru a permite mișcarea demnă a nobililor care veneau călare și a ambasadorilor — oaspeți de onoare. Basorelieful rămas din sala tronului amintește de măreția imperiului: atenieni care poartă vase, etiopieni din Africa cu obiecte din fildeș, aur din India ce ajungea în cuferele imperiului, cămile—simbol al loialității unor teritorii din Afganistanul de astăzi.

Persepolis-02

Sistemul de irigare și alimentare cu apă din Persepolis se numea ”qanat’‘. Acesta cuprindea o rețea de canale subterane și fântâni, care facilitau distribuția apei către sate și terenuri agricole. Qanat, sistem folosit și în zilele noastre, distribuia apa către zonele aride.

Dinastia Ahemenid a durat aproximativ două secole, iar coloanele rămase din Persepolis reprezintă un memento pentru istoria sa dramatică. Persepolis a fost mărturia apogeului culturii Orientului și a reprezentat perioada sa de glorie. Persepolis rămâne emblema puterii Imperiului Persan, un imperiu care a pierit în flăcări, amintesc documentarele despre cetatea antică.

După ce a invadat Persia, în 330 î. Hr., Alexandru cel Mare și-a trimis principalele forțe ale armatei în Persepolis, pe drumul regal. Conducătorul a luat cu asalt cetatea și a capturat-o în scurt timp. După câteva luni, Alexandru a ordonat ca palatul să fie ars. Se crede că focul care a distrus Persepolis a început de la Palatul Hadish, fosta reședință a lui Xerxes.

Persepolis-03

Totuși, istoricul grec Diodorus Siculus (90-30 î. Hr.) nota în scrierile sale: ”Alexandru l-a descris macedonenilor drept cel mai odios oraș din Asia și l-a predat soldaților săi pentru a fi devastat, în întregime, mai puțin palatele. Era cel mai avut oraș de sub soare”.

”În ziua următoare, regele și-a convocat liderii forțelor sale și i-a informat că ‘niciun oraș nu era mai amenințător pentru greci decât scaunul regilor antici ai Persiei’ … prin distrugerea sa, aceștia aduceau o jertfă spiritului strămoșilor lor”, amintea un alt document.

Scriitorul iranian Abű al-Rehân Al-Biruni (973-1048) povestea în lucrarea ”Cronologia națiunilor antice”: El (Alexandru) a ars întregul Persepolis ca răzbunare față de persani, pentru că se pare că în urmă cu 150 de ani, regele persan Xerxes a ars orașul grecesc Atena. Oamenii spun că și în timpurile actuale, urmele focului mai sunt vizibile în unele locuri”.

Cu toate acestea, istoricii nu trasează clar un act deliberat de răzbunare pentru incendierea Acropolei din Atena, în a doua invazie persană a Greciei.

În anul 316 î. Hr., Persepolis mai era încă orașul de reședință al Persiei, provincie a marelui Imperiu Macedonean, dar, treptat, așezarea a intrat în declin. Datele istorice arată că în jurul anului 200 î. Hr., în orașul Istakhar, situat la cinci kilometri nord de Persepolis, se afla administrația guvernatorilor locali.

În 1971, Persepolis a fost scena celebrării a 2.500 de ani de monarhie în Iran. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Loading...
Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.