Catedrala arhiepiscopală a Tomisului adăposteşte icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului

Catedrala arhiepiscopală a Tomisului este situată pe promontoriul ce formează așezarea centrală a orașului Constanța (Tomis), între Piața Ovidiu și faleza principală.

Potrivit istoricului său aflat pe site-ul oficial al Arhiepiscopiei Tomisului, construcția se află pe vârful peninsulei ce formează vechea așezare a orașului, în partea de jos a terenului, care duce la intrarea în port, aici fiind conservate obiective arheologice de mare valoare, între care: edificiul roman cu mozaic, bazilica creștină din incinta portului, bazilica creștină din curtea liceului M. Eminescu.

Așezământul a fost ridicat între anii 1883-1885, de statul român, ca prima biserică românească în orașul Constanța după războiul de independență din 1877. Planurile de construcție aparțin arhitectului Ion Mincu.

Biserica are formă de treflă cu elemente arhitectonice eclesiastice, într-un ansamblu care scoate în evidență trei turle bine proporționate cu restul clădirii. Pridvorul, susținut pe coloane de marmură cu capiteluri ornamentate în motive vegetale, deschide larg, cu ospitalitate, intrarea în Biserică. Interiorul e bogat în linii arhitectonice cu arcade ce susțin cupola centrală încadrată între ferestre mari lăsând totodată întreagă prestanța Sfântului Altar, sub calota care încheie grandios o întreagă simetrie de firide etajate și balcoane laterale.

Piatra de temelie a construcției a fost pusă la 4 septembrie 1883, în timpul episcopului Iosif Gheorghian al Dunării de Jos, ales mai târziu mitropolit primat al Bisericii Ortodoxe Române.

Citeste si:  Extractul natural care ajută la menţinerea unei prostate sănătoase

Prima pictură a fost executată în ulei de pictorul Gh. D. Mirea, între anii 1885-1888, în stil realist, mult discutată sub aspect religios și considerată la acea vreme ca necorespunzătoare.

În 1941, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, biserica a fost avariată de bombardamentul aerian, a fost distrusă partea de est a clădirii, precum și catapeteasma din interior lucrată în icoane emailate.

Mobilierul, format din străni, policandre, candelabre și sfeșnice, și vechea catapeteasmă au fost executate după planurile arhitectului Mincu la Paris. Parte din acest mobilier de o eleganță și bogăție deosebită, îmbrăcat în foiță de aur și pietre sidefate cu icoane emailate și sculpturi cu motive naționale a fost deteriorat în timpul războiului.

Ceea ce dă, însă, astăzi valoare deosebită acestei biserici este noua pictură executată în tehnica de frescă, între anii 1959-1965, de către pictor prof. Gh. Popescu de la Institutul de Arte Plastice din București și Niculina Dona Delavrancea.

Această pictură în stil neo bizantin se înscrie ca o realizare contemporană excepțională pe linia monumentelor reprezentative din țara noastră și în special a celor din nordul Moldovei cu evoluție evidentă privind atât documentarea istoric-creștină cât și execuția artistică. În totalitatea ei, pictura aceasta ridică la un alt nivel arta noastră bisericească cu dominantă afirmare artistică, mai expresivă, mai cultă, potrivit sursei citate.

Pe lângă vechea iconografie bisericească s-a urmărit în compoziția picturală și o adaptare istorică locală, integrându-se între scenele și figurile creștine consemnate de tradiția creștină, momente istorice legate de viața creștină a Dobrogei, precum și icoane ale martirilor creștini din vechile centre ale Scytiei Minor: Tomis Axiopolis, Trophaeum — Traiani, Durostorum.

Citeste si:  Turiştii se îmbracă în cafea la mare

Sub acest aspect, este singura biserica, în care au fost pictați martiri din aceste vechi centre creștine, în costumația lor autohtonă. Se pot vedea aici Sf. Chiril de Axiopolis, Sf. Dasie, Sf. Emilian, Sf. Dada, Sf. Maxim din Durostorum.

Până în 1925 a servit ca biserica parohială, iar până în 1950 a funcționat în calitate de Catedrală episcopală a fostei episcopii a Tomisului. Între anii 1950-1990, deși socotită catedrală a orașului, ea a fost doar biserică parohială.

În același timp cu reactivarea Arhiepiscopiei Tomisului în 1990, devine Catedrală arhiepiscopală, iar din 2002, menținându-și statutul, este organizată ca locaș monahal, sub numele de Mănăstirea Sf. Ap. Petru și Pavel, al cărei stareț este însuși arhiepiscopul Tomisului, Teodosie.

În Catedrala arhiepiscopală din Constanța se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, făcută în 1932 după vestita icoană Prodromița de la Schitul Prodromul din Sfântul Munte Athos, păstrată trei ani în Schitul Durău-Neamț, iar în 1935 adusă aici de către episcopul Gherontie Nicolau.

Citeste si:  Parcul Naţional Retezat - cea mai mare rezervaţie naturală din ţară

De asemenea, aici se află și se cinstesc moaștele Sf. Ier. Andrei Criteanul, ale Sf. M. Mc. Pantelimon, Sf. Mc. Epistet și Astion de la Halmiris, Sf. Mc. Zotic, Atal, Camasie și Filip de la Niculițel și ale Sf. Cuv. Simeon Stâlpnicul, Sf. Auxentie, Sf. Stelian, Sf. Rufim și Anaretenton.

Aspectul monumental al clădirii cu centuri de beton și cărămidă presată, cu profile decorative și coloane de marmură, spațiul deschis spre mare prin parcul imediat vecin, ca și interiorul bogat în teologie și vibrații artistice, fac din această biserică un monument de artă și un dar al credinței strămoșești, arată sursa citată. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES) Foto: arhiepiscopiatomisului.ro, catedralatomisului.ro

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata