Iaurtul are beneficii dovedite în combaterea obezităţii infantile

Copiii și adolescenții care consumă regulat iaurt au un aport caloric și de grăsimi mai redus, un aport crescut de calciu, potasiu și vitamina D, valori mai mici pentru indicele de masă corporală, circumferința taliei și mărimea pliului subscapular, susțin specialiștii.

Această concluzie a medicilor a venit în contextul în care obezitatea infantilă se află în creștere în întreaga lume, după cum arată un plan de acțiune recent al Organizației Mondiale a Sănătății.

Potrivit nutriționiștilor și diabetologilor, obezității infantile îi sunt asociate probleme serioase de sănătate, ce nu ar trebui ignorate: rezistența la insulină și diabetul de tip 2, sindromul cardiometabolic, efectul pro-inflamator, ficatul gras cu risc de fibroză și complicații, predispoziția crescută la astm în forme severe, efectul imunosupresiv, riscul crescut de scleroză multiplă și boală malignă la maturitate, tulburări psihologice și altele, dezvoltate în copilărie sau, ulterior, ca adult.

”Obezitatea în rândul copiilor este o preocupare importantă pentru specialiștii din întreaga lume. Această afecțiune este un factor de risc pentru apariția unor complicații și boli grave, precum diabetul de tip 2, chiar și în rândul populației foarte tinere. În Statele Unite, în urmă cu un deceniu, mai puțin de 3% din cazurile de diabet nou descoperite la adolescenți erau de tip 2, în timp ce în prezent ponderea acestora a crescut la 45%. Combinată cu un program susținut de mișcare, alimentația adecvată este prima și cea mai eficientă soluție pentru scăderea prevalenței obezității, iar consumul zilnic de lactate și îndeosebi de iaurt este o necesitate la orice vârstă, beneficiile acestui consum fiind demonstrate în studii recente efectuate la copii și adolescenți”, a declarat dr. Cornelia Bala, președintele Asociației Române a Educatorilor în Diabet (ARED), potrivit unui comunicat remis presei.

Citeste si:  Clusterele în sectorul manufacturier din piele, şansa reală de dezvoltare prin fonduri europene

Prof. dr. Nicolae Hâncu atenționează asupra faptului că informarea părinților în privința nevoilor nutriționale specifice copiilor și adoptarea de obiceiuri alimentare sănătoase de la o vârstă fragedă sunt cruciale.

Astfel, în perioada de creștere, acumularea de calciu în organism ajunge de la cca 25 g la naștere până la 1.100 — 1.200 g la adolescent, ritmul de creștere și mineralizare a sistemului osos fiind mai mare decât cel al masei corporale. De aceea, asigurarea necesarului de calciu și vitamina D în alimentația copilului și a adolescentului este de o importanță capitală pentru ca acesta să devină un adult sănătos.

Citeste si:  Rusia interzice noi produse lactate din Ucraina

”Acțiunile de promovare a unei diete echilibrate și a unui stil de viață activ, în țări precum Franța, Anglia și Statele Unite, au stopat creșterea prevalenței obezității sau a excesului ponderal la copii, dar încă nu s-a reușit reducerea acestor probleme. Raportul dintre conținutul de nutrienți esențiali și aportul caloric este un criteriu obiectiv în evaluarea calității nutriționale a alimentelor. În clasificarea celor mai valoroase alimente recomandate a fi consumate zilnic de către copii și adolescenți, în fruntea listei se află fructele și legumele, urmate de lapte și iaurt, acestea din urmă fiind surse naturale de proteine de foarte bună calitate, calciu, potasiu, zinc, fosfor, vitamine din grupul B — nutrienți foarte importanți în dezvoltarea organismului și în menținerea unei bune sănătăți. În plus, iaurtul conține bacterii lactice de fermentare și alte bacterii probiotice, al căror rol benefic la nivel digestiv este clar demonstrat”, a susținut prof. dr. Nicolae Hâncu, citat în comunicat.

Citeste si:  Dăunează expunerea prelungită la soare?

Datele de consum alimentar arată că, pe parcursul unui an, un român consumă, în medie: 21 kg zahăr în formă pură sau din produse zaharoase, 74 kg fructe (conținând 7 kg zaharuri), 7,3 kg de iaurt (simplu și cu fructe, care contribuie cu 0,5 kg zaharuri, incluzând și lactoza naturală din lapte), 16 kg grăsimi (uleiuri vegetale, margarină, untură și unt) și nu mai puțin de 90 litri de bere și 154 litri de băuturi răcoritoare îndulcite (cu un aport de aproximativ 12 kg de zahăr).

Conform unui studiu comandat de compania Danone, 17% dintre copiii preșcolari (3-6 ani) nu iau micul dejun. Un alt studiu realizat la nivel european asupra adolescenților cu vârsta cuprinsă între 13-17 ani a arătat că 46% dintre aceștia nu iau micul dejun. Potrivit studiului, deși trei sferturi dintre români declară că gustarea lor preferată o reprezintă fructele, în realitate gustările cele mai consumate de către copii și adolescenți sunt biscuiți și dulciuri (40%), fructe (25%) și doar 9% produse lactate. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata