O treime din gospodării consideră că pot efectua cheltuielile curente cu venituri între 1.001-2.000 de lei

O treime din gospodării considera, în 2014, că poate efectua cheltuielile curente cu un venit bănesc net lunar minim cuprins între 1.001 lei și 2.000 lei, se arată într-o publicație a Institutului Național de Statistică (INS).

„Aproape o treime din gospodării consideră că pot efectua cheltuielile curente cu un venit bănesc net lunar minim cuprins între 1.001 lei și 2.000 lei, dar ceva mai mult de jumătate dintre gospodării au nevoie de cel puțin 2.000 lei pentru acoperirea cheltuielilor lunare. Peste un sfert din gospodării consideră că venitul necesar acoperirii cheltuielilor curente ar trebui să fie chiar mai mare de 3.000 lei lunar”, se arată în document.

Potrivit datelor INS, în general, tendința este de creștere a ponderii gospodăriilor care consideră că au nevoie de un venit tot mai mare pentru a face față cheltuielilor.

„Aprecierea sub aspect bănesc a nevoilor gospodăriilor demonstrează clar diferențele mari între condițiile de trai ale gospodăriilor din cele două medii de rezidență, în special în zona grupelor extreme de venituri considerate necesare. Astfel, dacă în mediul rural puțin peste 21% din gospodării se încadrează în primele două intervale de venituri (sume de până la 1.000 lei), în mediul urban aceste grupe sunt considerate corespunzătoare doar pentru 6% din gospodării”, informează documentul citat.

Dintre gospodăriile urbane, 67% declară că ar avea nevoie pentru cheltuielile curente de sume care depășesc 2.000 lei lunar.

Citeste si:  Guvernul a aprobat rectificarea bugetară

„Venituri modeste (de până la 500 lei) sunt considerate necesare acoperirii cheltuielilor curente mai frecvent de către gospodăriile conduse de femei, de cele cu cap de gospodărie vârstnic, de cele cu statutul ocupațional de agricultor, precum și de gospodăriile care nu au în componență copii dependenți. Oricum, ponderile acestor tipuri de gospodării se regăsesc în intervalul 4% — 9%”, precizează INS.

În decembrie 2014, câștigul salarial mediu nominal net a fost de 1.866 lei, în timp ce în august 2015 se situa la 1.813 lei.

Potrivit datelor Comisiei Naționale de Prognoză, în medie, anul trecut venitul mediu a fost de 1.697 lei, iar pentru acest an estimează 1.817 lei.

Sub aspectul capacității achitării la timp a unor cheltuieli curente importante (întreținerea locuinței, rate la împrumuturi, plata utilităților etc.) INS a constatat că mai mult de o treime din gospodării (37,6%) au prezentat restanțe repetate, cauzate în principal de situația financiară nesatisfăcătoare.

„Dintre plățile pentru care s-au înregistrat restanțe în cursul anului 2014, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrică și abonamentul radio (53,6% din gospodăriile cu restanțe), întreținerea locuinței (53,3%) și abonamentul telefonic (32,2%). Ponderi reduse s-au înregistrat la restanțele pentru rate la împrumuturi (9,6%) și chirie (1,5%), explicabil prin specificul acestor tipuri de plăți care sancționează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum și prin frecvența redusă a gospodăriilor care plătesc chirie pentru locuință sau au de restituit împrumuturi”, informează publicația.

Citeste si:  Ponta: Bugetul Parlamentului pe 2013, identic cu cel din 2012 chiar dacă numărul aleşilor a crescut

Anul trecut, împrumuturile, ca instrument financiar, au fost folosite de 10% din gospodării, iar ele au fost contractate în principal pentru: plata cheltuielilor pentru îmbunătățirea, repararea, renovarea locuinței (47,3%) și cumpărarea în rate, inclusiv prin leasing, a unor bunuri de tipul autoturismelor, echipamentului tehnic și electronic etc, (41,2%). În proporții mult mai mici, gospodăriile au contractat împrumuturi în alte scopuri, cum ar fi: achitarea unor cheltuieli legate de sănătate (4,5%), pentru educație și îngrijirea copiilor (3,0%) și pentru investiții (2,4%).

România a atins în august 2015 cel mai mare număr al restanțierilor persoanelor fizice la bănci și instituții financiare nebancare din ultimii 2 ani și o lună, în condițiile în care 719.235 de români aveau datorii mai mari de 30 de zile, se arată în datele Băncii Naționale a României (BNR). Un nivel mai mare decât în august 2015 a fost consemnat în iunie 2013 când numărul datornicilor era de peste 740.000. De la începutul acestui an, numărul restanțierilor a crescut cu peste 8.000 (1,18%). Cele mai multe restanțe erau în euro, respectiv 4,98 miliarde de lei, restul fiind în lei (peste 4,38 miliarde lei), alte valute (circa 1,93 miliarde lei) și dolari (aproximativ 69 milioane lei). Astfel, suma totală a datoriilor depășește 11,3 miliarde lei, din care peste 7,9 miliarde erau întârzieri mai mari de 90 de zile.

Citeste si:  Kazahii au plătit statului doar 10% din datoria de la Petromidia

Potrivit raportului asupra stabilității financiare, la nivel agregat, îndatorarea populației este de 118 miliarde lei (din care 113 miliarde lei la bănci și 5 miliarde lei la IFN, iunie 2015), raportul serviciul datoriei creditelor bancare în venitul net bănesc reducându-se cu 2,8 puncte procentuale în perioada analizată (decembrie 2013 — iunie 2015).

„Scăderea indicatorilor agregați ai gradului de îndatorare a populației s-a datorat factorilor: bilanțieri, precum reducerea datoriilor, ca urmare a unui flux mai redus al creditării comparativ cu volumul creditelor ajunse la maturitate sau scoase din bilanț de către bănci, macroeconomici — precum creșterea veniturilor nete bănești (inclusiv a salariului minim pe economie) și a avuției nete a populației, monetari, respectiv diminuarea ratelor de dobândă până la minime istorice și fiscali, respectiv diminuarea TVA. Îndatorarea populației este semnificativă din perspectiva numărului persoanelor cu credite la bănci și IFN. În prezent, 4,3 milioane persoane dețin credite de la aceste instituții financiare (din care 1,4 milioane persoane dețin carduri de credit), reprezentând 47 la sută din populația activă (iunie 2015). În medie, un debitor are 1,6 credite la bănci și IFN, iar 20 la sută din debitorii băncilor au credite la cel puțin două bănci (iunie 2015)”, informează BNR. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata