Cei mai înalţi oameni de pe planetă sunt dependenţi de lapte şi brânză

Olandezii beau mult lapte, mănâncă multă brânză și sunt cei mai înalți oameni de pe planetă. Ar putea exista o legătură între acestea?

Autorul unei noi cărți despre Olanda, Ben Coates, explică modul în care olandezii au devenit nu doar nesătui de brânză, ci și pretențioși atunci când vine vorba de acest aliment, scrie BBC.

La începutul acestui an, un muzeu din Amsterdam a fost scena unei infracțiuni oribile. Făcându-și rondul de rutină la sfârșitul unei zile pline, muzeografii au fost îngroziți să descopere că unul dintre exponatele cele mai apreciate — un mic obiect strălucitor cu 220 de diamante — lipsea. O înregistrare cu camera de supraveghere a arătat doi tineri cu șepci de baseball care zăboveau în apropiere de vitrina unde se afla exponatul, iar poliția nu a avut nicio altă pistă. Cel mai scump feliator de brânză din lume dispăruse.

În unele țări, un furt de la muzeul național al brânzei ar putea suna ca o intrigă de film de animație pentru copii. În Olanda, însă, brânza este o afacere serioasă. Pentru olandezi, brânzeturile, laptele, iaurturile și alte produse lactate nu sunt doar alimente de bază, ci simboluri naționale și piatra de temelie a unei industrii majore de export.

Dragostea Țărilor de Jos pentru toate produsele lactate este în mare măsură o consecință a geografiei sale unice. Acum patru sute de ani, o mare parte a țării se afla sub apă, iar pe o altă mare parte din restul teritoriului erau terenuri mlăștinoase. „Fundul lumii”, „plin de vene și sânge, dar fără oase”, așa descria acest ținut un vizitator în secolul 17. Dar în următoarele câteva secole olandezii s-au angajat într-un proiect amplu de reconstrucție a țării. Mii de canale au fost săpate și mlaștinile au fost drenate cu ajutorul a sute de mori de vânt care au pompat apa.

Au fost create noi terenuri, iar suprafețe mari au fost alocate pentru a ajuta la hrănirea populației în creștere a unor orașe ca Amsterdam. Solul plin de sedimente recondiționat s-a dovedit perfect pentru creșterea ierbii bogate, care a constitui hrana perfectă pentru vaci. Mii de animale au pășunat fericite pe acest teren regenerat.

Cea mai populară rasă din țară — Friesian alb-negru — a devenit de renume mondial. La un moment dat, un exemplar de Friesian, numit Pauline Wayne, chiar a locuit la Casa Albă, oferind lapte proaspăt pentru președintele William Howard Taft și dând „interviuri” personale pentru Washington Post.

În Țările de Jos, laptele a devenit o băutură populară într-un moment când aprovizionarea cu apă potabilă era insuficientă. Laptele care nu era băut era transformat în unt sau brânzeturi, adesea numite după orașele unde erau comercializate, precum Gouda (pronunțat, spre confuzia iubitorilor de brânză din lumea întreagă, „How-da”). Până în secolul XX, olandezii s-au îndrăgostit iremediabil de vaci.

Astăzi, afecțiunea țării pentru toate produsele de proveniență bovină continuă. Țările de Jos au acum mai mult de 1,6 milioane de vaci de lapte — aproximativ la fel de multe ca Belgia, Danemarca și Suedia la un loc. Marea Britanie are puțin mai mult, dar este și de aproximativ șase ori mai mare — observă BBC. Deși Olanda are încă multe ferme mici, industria este acum dominată de câteva mari fabrici de produse lactate, unele ajunse printre cele mai mari din lume.

Potrivit asociației din domeniu ZuivelNL, aproape 18.000 de ferme de lapte din Olanda susțin în prezent 60.000 de locuri de muncă la nivel național. În fiecare an sunt exportate produse lactate în valoare de aproape 7 miliarde de euro, în țări depărtate precum China, Nigeria și Arabia Saudită. Exporturile de produse lactate din Țările de Jos ar putea fi chiar mai mari dacă olandezii nu ar mânca ei înșiși atât de multe lactate.

Pentru olandezi, laptele și brânzeturile sunt de bază, nelipsite din cumpărăturile săptămânale așa cum este orezul pentru chinezi sau ceaiul pentru englezi. Se spune că aproximativ o șesime din cheltuielile pentru alimente se duc pe produse lactate. Într-un an tipic, un olandez obișnuit consumă cu peste 25% mai multe produse pe bază de lapte decât britanicii, americanii sau germanii.

Bucătăria olandeză nu este în mod special renumită la nivel internațional. Felurile de mâncare populare tind să se bazeze foarte mult pe alimente simple, naturale, cum ar fi varza și cartoful. Cu toate acestea, brânza este o mare excepție, un produs alimentar care poate transforma cel mai modest olandez într-un gurmand pretențios.

În piețele din Olanda se vinde o gamă uimitoare de brânză de diferite dimensiuni, vârste și arome, de la Maasdammer cu găuri în stil elvețian la Komijnekaas de mărimea unor roți de vagon presărate cu semințe de chimen. Poate cea mai cunoscută este brânza Edams sferică, acoperită în ceară pentru a ajuta la reținerea umezelii și stivuită în piețe ca ghiulelele de tun. În 1840, un vas de război uruguayan chiar ar fi folosit unele brânzeturi olandeze pe post de ghiulele — distrugând catargul și rupând pânzele unui rival argentinian.

În Olanda de astăzi, popularitatea unui snack bar este dată de grămezile de cuburi de brânză și, probabil, nimic altceva nu-i poate face pe olandezi să-și lingă buzele decât un platou de brânză kaasplankje. Brânza este cea care face delicios și micul dejun. Cerealele nu sunt la fel de populare ca în alte părți în Europa, așa că în Olanda trenurile de dimineață sunt pline de navetiști care mănâncă pe post de mic dejun sandvișuri din pâine prăjită și brânză făcute acasă, alături de lapte sau iaurt.

O legendă urbană spune că un bogat om de afaceri s-a plâns companiei aeriene naționale KLM cu privire la produsele alimentare oferite la clasa business. Nu este nevoie de toată mâncarea fierbinte frumos prezentată și șampanie, a spus el. Un sandviș gustos cu brânză și un pahar cu lapte ar fi minunat.

S-ar putea crede că un regim alimentar bazat doar pe lactate ar fi rău pentru talie, dar, de fapt, olandezii au crescut în mare parte în direcția opusă. La mijlocul anilor 1800, înălțimea medie a olandezilor era de aproximativ un metru și 63 de centimetri — cu 7,5 centimetri mai puțin decât înălțimea medie a americanilor.

În aproximativ 150 de ani, timp în care s-au ‘îndopat’ cu lapte și brânză, olandezii i-au depășit ca înălțime pe americani și orice alt popor. În prezent, înălțimea medie a unui bărbat olandez este de un metru și 83 de centimetri, iar a unei femei olandeze de un metru și 70 de centimetri. Din cei mai scunzi oameni din Europa, olandezii au devenit cei mai înalți din lume.

Oamenii de știință continuă să dezbată pe tema cauzelor acestui puseu de creștere: nutriție îmbunătățită, democratizarea bogăției, factori genetici, selecția naturală — toate sunt luate în considerare ca jucând un rol în acest fenomen.

Un indiciu important este faptul că a crește tot mai înalt pare a fi contagios: imigranții care se mută în Olanda de obicei ajung mai înalți decât cei care rămân în țările lor de origine. Deci, este perfect posibil ca dependența olandeză de lactate să fi jucat un rol major în transformarea unuia dintre cele mai plate locuri din lume într-un ‘pământ al giganților’.

În ultimii ani, producătorii de produse lactate din întreaga Europă au cunoscut vremuri grele. Exporturile către Rusia, o piață considerabilă pentru brânza olandeză, s-au prăbușit anul trecut, în timpul conflictului din Crimeea. În acest an, eliminarea cotelor de lapte în Uniunea Europeană a determinat scăderea prețurilor cu aproximativ 20% în unele părți ale continentului. Cu toate acestea, pentru majoritatea olandezilor, dragostea pentru aceste produse este la fel de puternică. Laptele rămâne una din băuturile preferate ale națiunii, iar brânza — o religie națională.

Feliatorul de diamant care a fost furat din Muzeul Brânzei nu a fost găsit niciodată, din păcate. Disperată, compania care l-a fabricat și care îl deținea, Boska, a oferit o recompensă prin care speră să atragă interesul compatrioților săi: nu este vorba de bani, ci de cea mai mare fondue de brânză din lume. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.