Francul a avut un comportament nărăvaş şi faţă de euro; chiar dacă intram în zona euro, tot o păţeam, declară Mugur Isărescu

Stabilirea unor ținte ambițioase pentru adoptarea euro a influențat, în oarecare măsură, creditul în valută, însă împrumuturile în franci elvețieni ar fi creat probleme și dacă România adopta euro, având în vedere că francul a avut un comportament „nărăvaș” și față de euro, nu doar față de leu, a declarat luni guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

„Mi se pare că a pune problema creditelor neperformante, mai ales în franci elvețieni, pe seama țintei euro, mi se pare o ușoară exagerare. Dar există un sâmbure de adevăr! S-a creat speranța că destul de repede se intră acolo, dispare riscul valutar… Așa se discuta, și nu doar în România, peste tot în lume. (…) Dar exagerarea mi se pare legată de faptul că francul elvețian a fost buclucaș, atât de zvăpăiat, însă nu s-a comportat așa numai față de leu. El a avut un comportament nărăvaș față de euro, și atunci, că intram, că nu intram în zona euro, tot o pățeam. Și acolo chiar mai rău, pentru că aveam și restricții fiind în zona euro”, a explicat Isărescu.

În opinia sa, România a fost chiar conservatoare în privința stabilirii țintei, respectiv 2015, în raport cu vecinii noștri care au anunțat ținte precum 2008, 2009, 2010.

„Este foarte adevărat că în Ungaria, care a avut ținta în 2008, creditul în franci elvețieni, probabil și pe acest fundal de încredere, că vor intra rapid în euro, a explodat cel mai mult. Acolo am avut cea mai mare problemă cu creditul în franci elvețieni”, a mai spus guvernatorul BNR.

Isărescu a afirmat că în România creditarea în franci elvețieni a fost limitată, doar șase bănci au oferit astfel de împrumuturi, și destul de târziu, probabil și din cauza faptului că banca centrală a impus restricții de genul rezervelor minime obligatorii de 40% la resursele atrase în valută.

„Cu alte cuvinte, explozia creditului în valută a fost legată și de stabilirea unor ținte care atunci nu păreau deloc ambițioase. Însă, motorul creditului în valută a fost legat de faptul că dobânzile în România erau mai mari, am privatizat marile bănci cu bănci străine. Ele au venit cu toate lucrurile bune: management, capital, bună administrarea, credibilitate, dar au venit și cu acest produs, creditul în valută, despre care puțini au crezut în 2006 — 2007 că ar putea fi nociv”, a mai spus guvernatorul BNR.

El a precizat că, în ciuda măsurilor luate de BNR, creditul în valută nu a putut fi oprit, deoarece „aspirația de a fi european s-a dezvoltat și dincolo de obiectivul de a intra în zona euro. S-a spus: am intrat în UE, hai să trăim ca europenii, ceea ce s-a probat a fi o iluzie în bună măsură”.

Guvernatorul BNR a salutat reluarea discuțiilor cu privire la intrarea în zona euro, însă de această dată pe alte baze, mai serioase, și a punctat faptul că toate întârzierile înregistrate de țările din regiune au legătură nu numai cu ceea ce se întâmplă pe plan intern, ci și cu ceea ce se întâmplă în zona euro.

„Toate întârzierile, cu excepția țărilor baltice, țări mici și cu consiliu monetar care au intrat din considerente strategice, politice și militare, au fost legate nu numai de cea am vrut noi, cei din Est, ci și de criza din zona euro. Faptul că acum se vorbește de convergența reală pentru intrarea în zona euro nu vine de la noi. Tratatul de la Maastricht menționează un grad înalt de convergență. Se subînțelege că nu e vorba numai de convergență nominală, ci și de una reală”, a adăugat guvernatorul.

Potrivit sursei citate, pentru România, provocarea cea mai mare în perspectiva intrării în zona euro, este legată de migrarea forței de muncă înalt calificate.

„Fiind în zona euro, migrarea forței de muncă înalt calificate este mai mare având în vedere diferențele de salarii. Și acum este mare în cazul României. Aceasta este probabil provocarea cea mai mare căreia trebuie să îi facem față. Ați văzut cum evoluează productivitatea! Ea crește, dar nu cu 20%-30%. Nici nu poate crește astfel. În schimb, dacă nu majorăm salariile, în special la personalul calificat, îi pierdem pe acești profesioniști. Cum am putea noi să rezolvăm această problemă fiind în zona euro, unde gradul de flexibilitate a pieței muncii este și mai mare”, s-a întrebat retoric guvernatorul BNR. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.