Cazanciuc: Adoptarea modificărilor legilor justiţiei – un moment foarte bun de a demonstra echilibrul puterilor statului

Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, afirmă într-un interviu acordat AGERPRES că adoptarea de către Parlament a modificărilor legilor justiției ar putea fi un moment foarte bun de a demonstra echilibrul de la nivelul puterilor statului, dar și maturitate și dialog.

 Cazanciuc vorbește în interviu și despre faptul că angajații Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate trebuie să aibă independența de a putea acționa doar în interesul recuperării prejudiciilor.

De asemenea, el susține că propunerile de anul viitor pentru șefii Parchetului General și al Direcției Naționale Anticorupție, dacă lucrurile sunt tratate responsabil, poate fi una dintre cele mai ușoare sarcini ale viitorul ministru. Robert Cazanciuc apreciază că, pornind de la rezultatele concrete, în mod cert, cel mai bun lucru este prelungirea mandatelor actualilor conducători.

AGERPRES: Săptămâna aceasta a fost adoptată legea de înființare a Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate. Când estimați că își începe activitatea?

Robert Cazanciuc: În termen de 60 de zile trebuie emisă o Hotărâre de Guvern de organizare și funcționare a Agenției, iar în maxim 6 luni din acest moment trebuie recrutat și personalul. Cu siguranță, Agenția trebuie să fie deplin operațională în prima parte a anului viitor. Trebuie realizată o rețea informatică specializată, trebuie implementată o bază de date, cu alte cuvinte trebuie asigurate resurse umane și financiare, adică voință politică pentru a face aceste lucruri. Am avut parte de sprijin politic la nivelul Guvernului, dar și în Parlament, trecând peste sincopa de la Senat (n.r. — a fost respinsă legea de înființare a Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate de către Senat, ca primă cameră decizională) și sper ca mai departe să existe același sprijin politic pentru a face ca acest proiect să funcționeze cu adevărat.

Sper să nu se întâmple ca în 2009 — 2010, când declarativ a existat voință politică pentru intrarea în vigoare a codurilor, dar practic nu au fost alocate resursele umane și materiale și România a așteptat 5 ani pentru intrarea în vigoare a noilor coduri. Va fi nevoie de susținere politică reală pentru a face ca lucrurile să funcționeze cu adevărat într-o perioadă în care, pe o realitate a unor nevoi sociale complexe, trebuie alocate deopotrivă fonduri pentru educație și sănătate. Aș spune că în Guvernul din care am făcut parte am fost privilegiat când a fost vorba de alocare a resurselor pentru buna funcționare a sistemului judiciar din România.

AGERPRES: Care va fi impactul și cu cât credeți că va crește procentul de recuperare a prejudiciilor?

Robert Cazanciuc: Nu aș dori să avansez cifre sau procente în momentul de față. Un lucru este cert: Agenția vine să acopere un gol de expertiză pe ce înseamnă procedura de indisponibilizare și valorificare a unor bunuri pe durata unui proces penal. Rolul procurorilor și judecătorilor este în primul rând de a se asigura că un proces penal se derulează cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale. Sigur, un aspect important al procesului penal este recuperarea prejudiciilor, dar pentru ca acest proces să fie eficient este nevoie de oameni specializați, care să ajute magistrații în identificarea, în primul rând, a unor bunuri ce pot fi indisponibilizate și ulterior confiscate, astfel încât să putem vorbi de o recuperare reală a prejudiciilor produse din săvârșirea de infracțiuni.

Agenția, cu cei 35 de oameni cât va avea la început, nu va putea schimba lucrurile peste noapte, dar cu siguranță va aduce un plus de expertiză atât în relația cu magistrații, dar și în relația cu ANAF sau cu alte instituții, astfel încât să vorbim de un proiect de succes. Sper ca angajații Agenției să aibă independența de a putea acționa doar în interesul recuperării prejudiciilor. Legea are garanții în acest sens și îmi doresc ca ele să fie pe deplin respectate. Așa cum am fost asistați în elaborarea proiectului de către experți din SUA, Olanda și în special din Franța, sper ca și începuturile Agenției să beneficieze de expertiza partenerilor externi, în așa fel încât procesul de operaționalizare efectivă să se deruleze în cel mai scurt timp posibil.

AGERPRES: Pentru adoptarea acestei legi ați avut discuții cu toți liderii partidelor parlamentare. Ați reușit să abordați și modificările la Codul penal și Codul de procedură penală? Era o îngrijorare a sistemului judiciar că vor fi afectate anchetele, dar și unele dosare aflate fie la parchete, fie la instanțe.

Robert Cazanciuc: Fără dialog la nivelul Parlamentului și al partidelor în mod cert nu poți adopta acte normative de care sistemul are nevoie. Am discutat cu președintele Comisiei Juridice și cu președintele Camerei Deputaților, unde se află în momentul de față cele mai multe dintre propunerile de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, și am obținut o promisiune de a nu fi susținute proiectele care nu sunt avizate de Ministerul Justiției, adică nu au fost supuse unui dialog cu magistrații, cei care sunt chemați să aplice ulterior aceste texte, norme. Sigur, multe dintre propunerile aflate în dezbatere în momentul de față sunt cerute chiar de sistem. Sunt lucruri care necesită intervenție, pentru că practica a arătat că anumite texte, spre exemplu, nu au coerența necesară unor coduri. Aici vorbim foarte clar de limita adoptării codurilor fără o dezbatere parlamentară și prin asumarea răspunderii.

Citeste si:  Noii membri CSM se vor întruni vineri în şedinţa de constituire şi alegere a conducerii

Dezbaterea publică, profesională și parlamentară a dus în final la un text de lege pentru înființarea Agenției mai bun decât cel care a fost redactat inițial de tehnicieni. Îngrijorarea, pe bună dreptate, pornește tocmai de la propuneri care nu au fost supuse unor reale dezbateri profesionale. Este dreptul oricărui parlamentar să inițieze modificări de acte normative, dar ele trebuie să plece de la nevoi reale ori acest lucru îl constați doar dacă ai dialog profesional cu magistrații, cu CSM, cu MJ. Există mai multe exemple de bună colaborare la nivelul Parlamentului cu sistemul judiciar și aici mă refer la perioada de dinainte de intrarea în vigoare a codurilor, respectiv în 2013, când s-a lucrat extrem de mult — judecători, procurori, membri ai Parlamentului — în comisiile de specialitate juridică, pentru legile de punere în aplicare a codurilor.

AGERPRES: Modificările legilor justiției au fost înaintate de CSM la Ministerul Justiției. Propunerile vin la 10 ani de la ultimele modificări substanțiale. Cum vi se par și ce trebuie făcut?

Robert Cazanciuc: Este evident că, după 10 ani de zile, viața îți poate arăta că anumite lucruri pot fi îmbunătățite. Propunerile CSM pornesc de la o realitate — independența și responsabilitatea sunt două fețe ale aceleiași monede. Cred că în momentul de față nu există niciun fel de influențe asupra soluțiilor pe care magistrații le pronunță. Lucrurile însă trebuie tratate cu responsabilitate. Dacă am ajuns ca în ultimul raport de țară să se arate că independența magistraților nu este o scuză pentru practica neunitară înseamnă că ceva trebuie corectat în sistem. Modificările propuse de CSM au urmărit o mai bună eficiență a sistemului și o responsabilizare a celor care au independența de a dispune cu privire la soarta semenilor lor. Sistemul judiciar trebuie să selecteze și să promoveze pe acei oameni care au vocația de a fi magistrați și nu pe cei care vor să aibă doar un loc de muncă bine plătit pe termen lung.

AGERPRES: Vizată este și procedura de numire a șefilor PÎCCJ, DNA și DIICOT, prin eliminarea ministrului Justiției din ecuație. Susțineți această propunere?

Robert Cazanciuc: Am avut dialog cu membrii CSM pe această procedură și nu aș putea spune că am ajuns la o concluzie comună. Din punctul meu de vedere, o anumită schimbare ar putea fi făcută pentru a nu mai ajunge la nivelul președintelui României pentru a numi, spre exemplu, a patra funcție, adjunctul de secție din structura PÎCCJ. Este foarte greu de spus dacă, în afara sistemului, există pârghiile de a evalua adecvarea unui magistrat pentru o asemenea funcție. Procedura actuală, introdusă în 2005, a pornit de la ideea de responsabilizare. Cineva trebuie să-și asume această procedură, pentru succesul sau eșecul ei. Sistemul actual în care ministrul face propunerea a adus la conducerea parchetelor oameni care au performat, fapt recunoscut atât în plan intern, cât și în plan extern.

Dacă trebuie schimbată și revenit, spre exemplu, la procedura agreată cu Comisia Europeană în 2004, derulată în fața CSM, este un lucru ce trebuie în continuare dezbătut. Mai multe aspecte sunt certe: este nevoie de transparență, este nevoie ca procedura să încurajeze oamenii cu performanțe, oameni responsabili, oameni respectați profesional. E clar că toate acestea trebuie făcute într-un mecanism de checks and balances și pentru a găsi formula optimă este nevoie în continuare de dialog. Pe de altă parte, cei care doresc să își asume asemenea responsabilitate trebuie, la rândul lor, să aibă un rol în formarea echipei care conduce o instituție la un moment dat. Dincolo de capacitatea și voința conducerii unei instituții, nu putem vorbi de performanță decât dacă și cei din jurul liderului împărtășesc aceleași valori. Schimbarea procedurii nu este un scop în sine și nu trebuie făcute modificări sub presiunea unor termene, pentru că nu impune nimeni un termen și trebuie să ne impunem noi să avem încredere într-o anumită procedură.

AGERPRES: Ce șanse au aceste modificări să fie adoptate de Parlament?

Robert Cazanciuc: Așa cum spuneam, cu referire la Agenție și la modificările codurilor penale, lucrurile stau identic și în cazul modificărilor la legile justiției. Ar putea fi un moment foarte bun de a demonstra echilibrul de la nivelul puterilor statului, de a demonstra maturitate și dialog. Trebuie bine explicate rațiunile unor propuneri pentru a înțelege cu toții că este nevoie de a aduce îmbunătățiri. Sistemul judiciar trebuie să convingă Parlamentul că propunerile formulate contribuie în final la o justiție mai eficientă, la o justiție în care oamenii să aibă și mai multă încredere. Aici, rolul ministrului justiției este important în a încerca să fie liantul dintre sistemul judiciar și decidentul politic, în încercarea de a menține echilibrul lucrurilor. Cred că este important pentru întreaga societate să se înțeleagă că anumite modificări, indiferent cine le formulează, nu sunt în interesul uneia dintre puteri, ci ele urmăresc cu adevărat binele public.

Citeste si:  Eugen Tomac a fost ales preşedinte al PMP

AGERPRES: Cum vedeți justiția în România?

Robert Cazanciuc: Din ce în ce mai matură și conștientă de independența ei. Independența însă nu trebuie să însemne lipsă de responsabilitate și lipsă de dialog cu celelalte puteri ale statului. Există mecanisme legale, constituționale, pentru a ține lucrurile în echilibru, trebuie doar utilizate cu bună credință.

AGERPRES: Care ar trebui să fie prioritățile ministrului justiției din viitorul Cabinet?

Robert Cazanciuc: Continuitate și viziune 360 de grade, de ansamblu, asupra tuturor aspectelor sistemului judiciar. Pentru a putea vorbi în continuare de performanță la nivelul sistemului judiciar este nevoie de voință politică pentru a aloca resurse materiale, umane și normative. Dacă vom continua să avem sedii de instanțe în care de mai mult de 20 de ani nu s-a investit niciun leu, dacă vom continua să tăiem panglici de inaugurare a unor șantiere, dar nu vom asigura și finanțarea lucrărilor, efortul făcut de sistemul judiciar, în primul rând, pentru intrarea în vigoare a noilor coduri — și anume o justiție predictibilă în termene rezonabile — va fi în zadar. Dacă nu vom acorda magistraților instrumente normative clare, precise, fără foarte multe interpretări, riscăm să avem practică neunitară într-o proporție care poate duce la neîncrederea oamenilor în actul de justiție. Nu va fi ușor pentru niciun guvern să susțină un program de investiții de 500 de milioane de euro pentru următorii cinci ani pentru sedii de instanțe și parchete.

Aici este nevoie, din nou, de sprijinul Parlamentului, pentru a vota un buget corespunzător, care să continue lucrurile în același ritm accelerat în care s-au întâmplat în ultimii trei ani. Trebuie să se evite formele fără fond. Nu este în interesul nimănui să ne luăm angajamente pe care știm din start că nu le putem onora. Nu este decât o chestiune de timp până când lucrurile se dovedesc că stau altfel și atunci vom avea regretul doar al timpului pierdut. Ca ministrul al Justiției am vizitat mai mult de 100 de instanțe și parchete, am avut dialog direct cu cel puțin 1.000 de judecători și procurori pentru a înțelege în mod direct nevoile sistemului. Este imperios necesar ca acest tip de dialog să continue, pentru ca decizia politică să nu fie ruptă de nevoile reale ale sistemului.

AGERPRES: Va fi un an în care viitorul ministru va face și propunerile pentru șefii din PG și DNA.

Robert Cazanciuc: Dacă lucrurile sunt tratate responsabil, este poate una dintre cele mai ușoare sarcini pe care viitorul ministru le are. Pornind de la rezultatele concrete, în mod cert, cel mai bun lucru este să prelungească mandatele actualilor conducători.

AGERPRES: Va fi un nou raport MCV. Ce așteptări aveți și ce semnale ați primit până acum din discuțiile cu oficialii europeni?

Robert Cazanciuc: După două rapoarte consecutive bune, un al treilea raport de asemenea bun ar fi o recunoaștere a eforturilor făcute de a sprijini justiția în ultimii 3 ani. Cred că avem șanse foarte mari de a avea un asemenea raport dacă până la final de an nu luăm vreo decizie care să știrbească încrederea partenerilor noștri că suntem pe drumul ireversibil al funcționării unei justiții independente, eficiente și responsabile, iar acest parcurs este sprijinit în mod real și nu doar declarativ de către forțele politice.

AGERPRES: De ce este monitorizată justiția din România după atâția ani, deși după fiecare raport s-a spus că sunt pozitive concluziile experților europeni?

Robert Cazanciuc: Trebuie să înțelegem foarte clar că MCV nu este un mecanism care privește doar justiția. Responsabilitatea unor evaluări pozitive trebuie să revină întregii societăți românești. Este un angajament politic pe care și l-a luat România la aderare, de a face reforme și de a le duce pe un drum ireversibil. Indiferent ce credem noi despre noi, respectarea unor angajamente trebuie constatată de către partenerii noștri externi, iar acolo unde avem opinii diferite trebuie să stăm în jurul unei mese rotunde și să înțelegem de ce uneori avem viziuni diferite asupra unor lucruri. Dincolo de îndeplinirea formală a unor angajamente, MCV va exista atâta timp cât CE și statele membre nu vor fi convinse că există voință reală în România, indiferent de culoarea politică, pentru a ține țara în jurul unor valori europene.

Citeste si:  Gabriel Oprea, urmărit penal pentru două fapte de abuz în serviciu

AGERPRES: În noul context de securitate, al atentatelor din Franța, al crizei refugiaților la nivelul întregii UE, cum priviți aderarea României la spațiul Schengen și în ce măsură sunteți optimist că va exista pe viitor?

Robert Cazanciuc: Sigur, este dureros ce se întâmplă în momentul de față în Franța și transmit profunda solidaritate față de suferințele tuturor victimelor atentatelor de la Paris. Europa este supusă în mod cert unor provocări care aparent ar pune la încercare construcția europeană. Acest tip de eveniment cred că nu va face altceva decât să consolideze nevoia de solidaritate și sprijin reciproc la nivel european. Momentele la care se poate discuta despre aderarea la spațiul Schengen sunt reprezentate de Consiliile JAI. Următorul Consiliu JAI va fi în martie. Poate vom reuși până la acel moment să discutăm și despre acest proiect european, ținând cont evident de întreg contextul, plecând și de la formule de compromis propuse de România, și anume o aderare parțială cu frontierele aeriene. Ar fi o dovadă a respectării de către România a angajamentelor asumate. Ar fi o dovadă că, indiferent de încercările la care Europa este supusă, proiectele solide trebuie să continue chiar dacă ele pot suferi unele adaptări.

AGERPRES: Care considerați că este principala nerealizare din mandatul de ministru al Justiției?

Robert Cazanciuc: Sunt, cu siguranță, multe lucruri care puteau fi făcute mai bine. Ceea ce mă mâhnește de-a dreptul este că nu am reușit să înființez în București un tribunal comercial, deși am avut la îndemână resursele materiale necesare. Practic, ne-am blocat în proceduri de achiziție pentru un sediu corespunzător, deși au fost organizate cinci runde de licitații fără a putea declara un câștigător. Dincolo de angajamentul nostru față de FMI și Banca Mondială de a avea o instanță specializată în București în materie comercială, este o nevoie reală pentru a da încredere mediului de afaceri în cea mai grea și dinamică zonă economică a României, și anume Capitala. Cred că trebuie să reprezinte — înființarea grabnică a acestei instituții — una dintre prioritățile anului viitor și sper ca experiențele mai puțin reușite de până acum să fie utilizate în vreun fel pentru a construi o instituție și mai puternică decât ne-am gândit inițial.

AGERPRES: Cum v-ați simțit când Parlamentul a refuzat ridicarea imunității unor demnitari cercetați?

Robert Cazanciuc: Cu problema ridicării sau nu a imunității în Parlament cred că s-au confruntat toți miniștrii justiției, indiferent de culoarea politică, și s-a observat, de-a lungul timpului, că indiferent de angajamentul politic al unui partid s-au format majorități ad-hoc, care au decis într-un sens sau altul. Chestiunea imunității cu siguranță trebuie să aibă un rol important în dezbaterile pe eventuale modificări ale Constituției. Trebuie să studiem cele mai bune practici europene, trebuie să ținem cont de recomandările Comisiei de la Veneția, iar pentru a facilita înțelegerea corectă a spiritului unei imunități parlamentare la nivel european, Ministerul Justiției a tradus și a pus la dispoziția Parlamentului și nu numai toate Constituțiile statelor membre UE.

AGERPRES: Pentru a prelua MJ, ați demisionat din magistratură. Ce planuri aveți în viitor pe plan profesional și politic?

Robert Cazanciuc: Cei doi ani și jumătate de mandat mi-au adus cu siguranță mai multe perspective asupra funcționării sistemului judiciar românesc decât m-aș fi putut gândi ca fost magistrat. Am demisionat din magistratură după aproape 18 ani cu convingerea că experiența de procuror și alte poziții din administrația centrală a țării pot fi folosite în dialogul dintre sistemul judiciar și decidentul politic. Cred că, în mare parte, acest dialog a fost unul reușit, iar acest lucru cred că îl arată cel mai bine unul dintre rapoartele MCV. Înțelegerea lucrurilor, căpătată în doi ani și jumătate de mandat ca ministru al Justiției, poate fi cu siguranță valorificată în interesul consolidării lucrurilor bune făcute până în prezent. Nu pot să vă spun acum care ar fi cea mai adecvată formă de valorificare a acestor experiențe, dar sunt convins, într-un sens sau altul, că acest lucru trebuie făcut. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close