Grecia ajunge la un acord privind reformele cu creditorii săi, care vor debloca 12 miliarde de euro

Grecia a ajuns marți la un acord privind reformele cu creditorii săi, care vor debloca 12 miliarde de euro din pachetul de asistență financiară, transmit Reuters și ‘Wall Street Journal’ (WSJ).

Plata primei tranșe din cel de-al treilea plan de asistență pe trei ani acordat Greciei, în valoare de 86 de miliarde de euro, a fost amânată din cauza divergențelor privind procedurile de executare silită a locuințelor (foreclosure) și rezolvarea problemei impozitelor neachitate către stat.

‘Am fost de acord în toate problemele divergente’, le-a declarat jurnaliștilor ministrul elen de Finanțe, Euclid Tsakalotos, după întâlnirea cu reprezentanții instituțiilor financiare europene și ai FMI. Oficialul a adăugat că Parlamentul de la Atena va trebui acum să ratifice noile reglementări astfel încât Grupul de lucru pentru Eurogrup (organismul care oferă asistență în pregătirea discuțiilor miniștrilor de Finanțe din zona euro) să le aprobe vineri. Astfel, Grecia va primi următoarea tranșă de două miliarde de euro din ajutorul internațional și fonduri de 10 miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor elene”, a explicat Euclid Tsakalotos.

Necesarul de capital al băncilor din Grecia se ridică la 14,4 miliarde de euro (15,9 miliarde de dolari), potrivit scenariului negativ al testelor de stres anunțat recent de Banca Centrală Europeană, și la 4,4 miliarde de euro, conform scenariului de bază. Multe dintre băncile grecești sunt deținute de stat și mai au doar puțini acționari privați.

Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) — principalul acționar al băncilor elene — va furniza 75% din ajutorul necesar prin intermediul obligațiunilor convertibile contingente și 25% în schimbul acțiunilor noi ce vor fi emise de creditori. Dacă băncile acoperă deficitul de capital de 4,4 miliarde de euro de la investitorii privați, ajutorul de stat de la HFSF va acoperi restul de până la 14,4 miliarde de euro, au anunțat autoritățile elene.

Este a doua oară în ultimele 18 luni când băncile elene solicită fonduri de la investitori. După testele de stres derulate de BCE anul trecut în rândul băncilor din zona euro, necesarul de capital al creditorilor eleni a depășit opt miliarde de euro. În ultimii ani, situația băncilor elene s-a înrăutățit pe fondul declinului economiei și al majorării valorii creditelor neperformante.

După ce premierul Alexis Tsipras a introdus restricții asupra mișcărilor de capital, retragerile de depozite din băncile grecești au încetinit, în condițiile în care, în primele luni ale anului, deponenții greci au scos peste 43 de miliarde de euro din conturile lor bancare, sau 26,5% din totalul economiilor.

National Bank of Greece, cel mai mare grup bancar elen după active, are un deficit total de capital de 4,6 miliarde de euro, din care 1,6 miliarde de euro în cazul scenariului de bază.

A doua bancă din Grecia, Piraeus, are cel mai ridicat deficit de capital, de 2,2 miliarde de euro conform scenariului de bază și 4,9 miliarde de euro în total. Necesarul Alpha Bank este de doar 263 de milioane de euro în scenariul de bază și 2,7 miliarde de euro în scenariul negativ.

Cel mai mic necesar de capital se înregistrează la Eurobank, în valoare totală de 2,2 miliarde de euro, din care 339 milioane de euro corespund scenariului de bază.

Cele patru mari bănci grecești — National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank și Eurobank — sunt prezente și pe piața din România. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Loading...

Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.