Parisul rănit găzduieşte o conferinţă pe tema climei decisivă pentru viitorul planetei

23

Conferința internațională asupra climei, COP21, care va începe peste două săptămâni la Paris, are ca obiectiv principal să dea un elan fără precedent luptei împotriva încălzirii accelerate a planetei, transmite marți AFP.

Aproape 120 de șefi de stat vor da startul celei de-a 21-a Conferințe asupra climei a ONU, situație inedită care confirmă conștientizarea în cel mai înalt grad a mizelor legate de dereglările climatice. Sunt amenințate securitatea alimentară, accesul la apă, infrastructurile și activitățile economice.

„Schimbările climatice constituie una dintre cele mai mari provocări ale epocii noastre”, au afirmat luni reprezentanții țărilor din G20.

Liderii principalelor țări care emit cele mai mari cantități de gaze cu efect de seră — Barack Obama (SUA), Xi Jinping (China), Narendra Modi (India) și conducători europeni — se vor număra printre participanții la COP21, care va începe în 30 noiembrie la Bourget (nordul Parisului) și la care sunt așteptate circa 20.000 de persoane acreditate (delegații, ONG-uri, experți, ziariști).

După atentatele de vineri — soldate cu 129 de morți și 350 de răniți—, Franța, nevoită să își întărească securitatea, a anunțat că vor fi anulate câteva manifestări care urmau să aibă loc în marja conferinței.

Citeste si:  Premieră la Turnul Eiffel în martie 2015: un maraton pe toate treptele

La șase ani după conferința nereușită de la Copenhaga, această reuniune a ONU vizează să ajungă până în 11 decembrie la un acord între 195 de țări.

„Nu vă voi spune că un acord global va fi soluția miraculoasă care ar putea elimina amenințarea reprezentată de schimbările climatice”, a apreciat cu câteva zile în urmă John Kerry, secretarul de stat american, „însă adevărul este că aceasta nu va putea fi înlăturată în absența” acordului.

În afară de angajamentele voluntare ale țărilor vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, sursă a încălzirii, viitorul acord trebuie să stabilească pentru următorii 20-30 de ani un cadru general și constrângător. Negocierile defășurate pe parcursul anului 2015 au vizat sumele alocate ajutoarelor destinate țărilor în curs de dezvoltare, contribuția financiară a statelor emergente, obiectivul global pe termen lung de reducere a emisiilor, mecanisme de revizuire în creștere a angajamentelor naționale.

La Paris trebuie să se ajungă în mod obligatoriu la compromisuri, un acord de acest tip necesitând un consens. „Dacă eșuăm” de această dată în încheierea unui acord ambițios, „va fi greu de creat același elan” în viitor, a declarat pentru AFP Aya Yoshida, negociator japonez.

Citeste si:  Joe Biden: În acest sistem în care trăim avem nevoie de minţi sclipitoare

Laurent Fabius, ministrul francez al afacerilor externe, care va prezida lucrările reuniunii, apreciază că „mai multe motive obiective pot face ca această conferință să aibă succes: fenomenul s-a agravat, conștientizarea a progresat, dezbaterea științifică (asupra încălzirii) este clară, iar SUA și China au reacții pozitive”. Contrar anului 2009, Beijingul și Washingtonul, responsabile de circa 40% din emisii, se arată hotărâte să încheie un acord. Acesta ar urma să preia în 2020 ștafeta Protocolului de la Kyoto, care vizează doar 15% din emisiile mondiale (Statele Unite nu l-au ratificat, iar țările emergente nu au fost vizate).

COP21 trebuie să decidă și măsuri în vederea unor acțiuni mai eficiente până în 2020 fiindcă timpul presează: temperatura mondială a crescut deja cu aproape 1 grad Celsius față de era pre-industrială — obiectivul comunității internaționale fiind limitarea încălzirii la 2 grade Celsius—, iar gazele cu efect de seră, odată emise, rămân în atmosferă.

Citeste si:  Parisul reamenajează şapte Pieţe emblematice

Creșterea cu 20 de centimetri a nivelului oceanelor din 1900, înmulțirea evenimentelor meteorologice extreme, topirea accelerată a ghețarilor și modificarea răspândirii speciilor (îndeosebi a peștilor) sunt consecințe vizibile deja pe toate continentele. Însă, potrivit oamenilor de știință, răul abia urmează dacă nu se fac schimbări radicale.

Pentru a rămâne sub cele 2 grade Celsius vizate, emisiile ar trebui să scadă cu 40-70% până în 2050, ceea ce implică o tranziție majoră spre modele care generează cantități scăzute de carbon, în contextul în care energiile fosile (cărbune, petrol, gaze) asigură 80% din producția mondială de energie.

În plus, trebuie acționat la scară mare asupra agriculturii și a despăduririlor (care reprezintă un sfert din emisii).

„Acordul de la Paris trebuie să constituie o dinamică ce se coordonează și accelerează transformările începute deja”, consideră Pascal Canfin de la World Resources Institute.

În prezent, 160 de țări care generează 90% din emisii au anunțat angajamente voluntare până în 2015 sau 2030, insuficiente însă pentru respectarea creșterii de 2 grade Celsius. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata