Franţa: Ce prevede proiectul de lege privind prelungirea stării de urgenţă

15

Parlamentul francez dezbate joi și vineri proiectul de lege privind prelungirea cu trei luni a stării de urgență la nivel național în urma atentatelor de la Paris, comise vineri seară și soldate cu 129 de morți și peste 350 de răniți, informează AFP.

Președintele francez, Francois Hollande, a decretat sâmbătă stare de urgență pe întreg teritoriul Franței și închiderea frontierelor țării pe fondul „atentatelor teroriste fără precedent” din Paris. Adunarea Națională (camera inferioară a parlamentului francez) a votat deja joi în favoarea acestei măsuri.

În privința prelungirii măsurii, legea franceză prevede că o extindere a stării de urgență dincolo de termenul de 12 zile nu poate fi autorizată decât printr-un text de lege.

Citeste si:  Ţara cu cele mai multe muşcături fatale de şarpe

Proiectul ce va fi examinat joi de către deputații francezi dispune că starea de urgență declarată pe 14 noiembrie este prelungită, la finalul celor 12 zile, cu trei luni, respectiv până la finalul lunii februarie 2016. Această situație are un precedent, în 2005, după revoltele din suburbiile pariziene. Totuși, în acel caz starea de urgență s-a aplicat numai în anumite cartiere și nu pe întregul teritoriu al Franței, așa cum este cazul acum.

Referitor la arestul la domiciliu, proiectul de lege respectiv prevede că acest regim este extins la orice persoană față de care există motive serioase de a se crede că prin comportamentul său constituie o amenințare pentru securitatea și ordinea publice. Unora dintre aceste persoane cu domiciliu forțat li s-ar putea interzice intrarea în contact, în mod direct sau indirect, cu alte persoane suspectate de pregătirea unor acte contrare ordinii publice.

Citeste si:  Fotbal - CM 2010: Africa de Sud - Uruguay 0-3, în Grupa A

În legătură cu perchezițiile, documentul stipulează că, dacă starea de urgență îi permite ministrului de interne să procedeze la percheziții administrative fără aprobarea autorității judiciare, atunci aceste percheziții nu vor putea viza locuri afectate de exercitarea unui mandat parlamentar sau de activitatea profesională a avocaților, magistraților și jurnaliștilor.

De asemenea, procurorul general al Franței va fi informat despre orice decizie de percheziție, care se va desfășura în prezența unui ofițer al poliției judiciare.

Controlul asupra presei scrise și a posturilor de radio și TV, prevăzut în textul din 1955 dar niciodată utilizat, va fi suprimat, mai menționează proiectul legislativ.

Citeste si:  Ucraina: Cel puţin 11 morţi după acordurile de pace de la Minsk

Documentul deschide posibilitatea de dizolvare a asociațiilor și grupărilor care participă, facilitează sau incită la comiterea de acte ce pot aduce atingere gravă ordinii publice și care cuprind persoane sub arest la domiciliu. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata