Ţinutul Posadelor, locul în care poveştile prind viaţă

Nu departe de București, cu două foste capitale ale Țării Românești prin preajmă – Curtea de Argeș și Câmpulung -, se întinde Ținutul Posadelor, străjuit de vârful Moldoveanu și de Corbii de Piatră.

Grupate pe cele patru văi – Râul Doamnei, Topologului, Argeșului și Vâlsanului – cele 15 comune ale ținutului, 14 în județul Argeș și una în Vâlcea, scot la iveală zone de o frumusețe aparte, mai puțin alterate de cotidianul vieții moderne. Oamenii locului, aproape 50.000 la număr, încearcă și reușesc, în mare parte, să le păstreze autenticitatea, valorile și tradițiile.

 Am cunoscut o parte dintre ei… Sunt oameni care au dorit să arate ceea ce au reușit împreună prin foarte multă muncă și cu foarte multă pasiune. Din pasiune și interes pentru dezvoltarea zonei a luat fiinţă, la iniţiativa comunei Nucșoara, Asociaţia Grupul de Acţiune Locală (GAL) Făgărașul de Sud — Ținutul Posadelor, care a devenit un parteneriat public privat cu 49 de membri, dintre care 17 aparţin sectorului public și 32 sectorului privat. Denumirea GAL-ului provine, pe de o parte, de la poziţia geografică (Făgărașul de Sud), iar pe de altă parte de la identitatea istorică (Ținutul Posadelor).

Cu ajutorul fondurilor europene, prin axa LEADER din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 — 2013, completat de dorinţa pentru mai bine a unor oameni, a început o poveste frumoasă. A fost un început greu, o adevărată provocare, dar care a adus rezultate pas cu pas, pentru că tineri remarcabili, reîntorși în satele lor, s-au arătat capabili și vrednici să construiască, să aducă bunăstare și să transmită mai departe. O poveste care poate fi spusă și trăită oriunde în România. Un exemplu care poate fi urmat.

* Programul LEADER în Ținutul Posadelor

Sufletul și inima acestui Grup de Acţiune Locală, Tudor Radu, directorul executiv al Ținutului Posadelor, face bilanţul programului LEADER, cu care a reușit să resusciteze aceste zone. Se mândrește cu ceea ce a realizat și împărtășește și altora.

„La finalul implementării strategiei 2007 — 2013, ne mândrim că din cei 2,285 milioane de euro, valoarea nerambursabilă contractată, avem o rată de absorbţie de 99,57%, adică 2,273 milioane de euro. Avem 47 de proiecte contractate, care sunt în faza finală, la ultima cerere de plată. De asemenea, ne mândrim că 14 din cei 15 parteneri publici pe care îi avem au primit finanţare pentru dotarea căminelor culturale, mai ales pe partea de articole vestimentare tradiţionale, de instrumente muzicale, pentru că, așa cum am stabilit în strategie, am reușit să resuscităm viaţa culturală a satului. Aș mai aminti un alt element important: din suma de 2,285 milioane de euro, mai mult de 60% s-a dus către mediul privat. Consider că este o mare realizare, pentru că aici se creează plus valoare, locuri de muncă și tot de aici vin bani către bugetul local. Campionul GAL-ului nostru este de departe comuna Corbi, cu două proiecte publice realizate și șapte private”, povestește directorul GAL.

* Un singur investitor, trei proiecte private în Ținutul Posadelor

Mihai Ungurenuș, un tânăr investitor argeșean din comuna Corbi, beneficiar de fonduri europene, s-a întors în locurile natale hotărât să schimbe ceva și a dovedit, în scurt timp, că poate face lucruri deosebite.

A început prin înfiinţarea unei plantaţii de pomi și arbuști fructiferi, a continuat cu un depozit de fructe ultramodern și cu o pensiune agroturistică de patru margarete pentru zona văii Râul Doamnei. Și, bineînţeles, nu se oprește aici. Recunoaște că nu a fost ușor, dar știe că nimic nu se poate obţine fără muncă și nimeni, nici chiar Uniunea Europeană, nu oferă nimic gratis. Recunoaște că fondurile europene nu sunt pentru cei săraci și că ai nevoie de bani ca să începi o investiţie cu fonduri europene. Cu toate acestea, recomandă tinerilor să înceapă proiecte, iar autorităţilor să renunţe la birocraţia excesivă.

„M-am născut în această zonă, am crescut cu pomi în grădină și îmi place acest lucru. Eu sunt contabil de meserie, am absolvit ASE, dar am studiat mult pe partea de plantaţii. Când veneam acasă și vedeam plantaţiile învechite mă gândeam că este păcat să nu fac ceva. Mai ales că am fost pe afară și am văzut tehnologia lor. Lumea a evoluat, noi am evoluat și plantele au evoluat. Eu cred că trebuie să studiezi non stop, pentru că inovarea este la ordinea zilei. Am făcut un curs de pomicultură, iar acum urmez un master pe pomicultură integrată la Academie la București”, povestește Mihai Ungurenuș.

Primul proiect al tânărului localnic din comuna Corbi, sat Stănești, a demarat în 2010 cu plantaţia occidentală de pomi fructiferi și de arbuști, a urmat un al doilea privind achiziţionarea unei mașini frigorifice și un al treilea: o pensiune și un depozit de fructe. În total, a investit 480.000 de euro numai din fonduri europene.

„Am început în 2010 cu o investiţie de 300.000 de euro înr-o plantaţie de măr, afin și zmeură pe 5 hectare, plus echipamente, tractoare, sisteme de irigat, sisteme antigrindină și anti-ploaie. Am adus inovare, pentru că proiectul implementat a fost făcut cu Facultatea de Agronomie, cu Centrul de pomicultură integrată. Aici, nu avem doar afin, zmeur, mur sau coacăz, ci și goji, curmali sau kiwi. De asemenea, avem căpșuni, cireși, vișini și, bineînţeles, meri. Tot ceea ce se experimentează la Agronomia București se implementează și aici. Toate soiurile s-au adaptat foarte bine, iar producţiile sunt bune. La fructe de pădure am trecut de 10 tone la hectar, iar la măr de 50-60 de tone/hectar. Este un teren odihnit, am folosit doar gunoi de grajd, iar fructele, mai ales cele de pădure, nu necesită tratamente. Pot spune că ceea ce obţinem este aproape ecologic. Cred că, în următorii 15 ani, vom culege efectiv roadele pentru că aceste plantaţii au o durată de viaţă de 15-20 de ani, la afin chiar de 50 de ani”, spune investitorul argeșean, adăugând că toată producţia de fructe este depozitată și ulterior livrată unor supermarketuri din București și Pitești.

Îl întreb dacă merită să începi o investiţie cu fonduri europene, dacă merită să lupţi pentru obţinerea lor, ţinând cont de birocraţia excesivă, dar și ce sfaturi ar putea oferi tinerilor care vor să investească într-o afacere la sat.

”Într-adevăr, există multă birocraţie în obţinerea fondurilor, dar, din păcate, nu se poate fără ea. Și în alte ţări, precum Franţa, Italia, pașii sunt la fel. Munca este la fel și pentru un proiect de 50.000 de euro, dar și pentru unul de un milion de euro. Nu îţi dă nimeni vreun ban degeaba, trebuie să muncești, nu îţi dă nimeni nimic gratis. Da, este greu, ne mai supărăm și noi și finanţatorii și cei care ne controlează, dar tot spun că în final merită efortul. Ce sfaturi aș da tinerilor care vor să înceapă un proiect? Vreau să le spun că este greu, pentru că trebuie să deţină ceva bani sau să-i poată lua din bancă. E greu, pentru că Taxa pe Valoare Adăugată este mare, partea de cofinanţare este mare. Însă, lucrurile au început să se mai îmbunătăţească. Aș vedea, însă, partea de TVA cu taxare inversă. Cred că este cea mai simplă treabă care s-ar putea face, pentru că oamenii nu au TVA să susţină proiectele”, afirmă Mihai Ungurenuș.

Însă, tânărul investitor nu s-a oprit aici. A continuat să investească într-un depozit frigorific modern, cu o capacitate de 250 de tone, care îndeplinește toate standardele europene de calitate și de mediu. Este vorba de 250.000 de euro, din care 50% fonduri europene, tot pe programul LEADER, în cadrul GAL ‘Ținutul Posadelor’.

„Mi-am spus că producţia din câmp trebuie depozitată în așa fel încât să-i păstrezi calitatea mai mult timp. Este un avantaj, deoarece numai așa poţi scoate producţia în lunile ianuarie și februarie, când preţul este mult mai bun. Vă spun de ce sunt preferate fructele din afară: pentru că noi nu putem oferi cantitatea și calitatea lor. De exemplu, pe mere, eu pot oferi doar o livrare locală, nu am suficientă cantitate pentru marile lanţuri. S-au plantat destul de puţine livezi în ultimii 20 de ani, în schimb s-a defrișat de 10 ori mai mult decât s-a plantat, iar acum plantaţiile sunt învechite. Lumea e în mișcare și, de aceea, se doresc soiuri rezistente, producţii mari la costuri mici”, explică Ungurenuș.

Dar pentru că tinereţea face casă bună cu îndrăzneala și cu dorinţa de a reuși, tânărul investitor a decis ca brandul înregistrat pentru fructele pe care le obţine ‘Livada bunicului’ să fie folosit și pentru o agropensiune turistică de patru margarete, pe care a construit-o și pe care de curând a introdus-o în circuitul turistic. Ineditul constă în faptul că oamenii vin aici, la pensiunea cochetă și primitoare din valea Râul Doamnei, se simt ca acasă, dar, mai mult decât atât, pot culege fructe din livadă și pot pregăti gemuri sau dulceţuri.

Livada-Bunicului

„Am văzut acest principiu pentru prima dată în Franţa, Italia și Austria. Cred că aici pot veni familii cu copii de la oraș care nu mai știu ce este un afin sau un coacăz. Îi lăsăm singuri să își culeagă ce vor din livadă, să simtă gustul și calitatea fructelor. Am dorit să punem la dispoziţia turistului condiţii foarte bune, iar zona ne ajută și… nu ne ajută. Ne ajută pentru că este o zonă de deal și de munte, o zonă adevărată, curată și liniștită, mai puţin poluată, o zonă cu ţărani adevăraţi, unde caii mai trag la căruţă. Suntem la jumătatea distanţei dintre Curtea de Argeș și Câmpulung, este zona de rezistenţă din munţi a partizanilor anticomuniști, o zonă cu multă istorie. De aceea, vrem să facem și un drum al partizanilor în care să prezentam tot ceea ce s-a întâmplat atunci. Din păcate, nu ne ajută infrastructura„, spune tânărul investitor din comuna Corbi.

Ce oferă pensiunea ‘Livada bunicului’ și ce poate face bucureșteanul grăbit în aceste locuri, fie vară, fie iarnă, ne spune proprietarul…

„Practic, avem patru camere duble, spaţioase, și Camera Gospodarului. Preţul unei camere este de 120 de lei pe noapte, cu mic dejun inclus. Noi nu cazăm turiștii, dar îi lăsăm să culeagă singuri fructele, în orice cantitate, pe care ulterior o plătesc. Ce mănâncă este bonus. Preţul fructelor de pădure (zmeură, mur etc) este undeva la 10-12 lei kilogramul, afinele la 14 lei și goji la 30 de lei pe kilogram. Noi punem totul la dispoziţie: partea de veselă, borcane, sticle, zahăr, tot ceea ce ar avea nevoie turistul dacă vrea să își facă sucuri, siropuri sau gemuri. În schimb, dacă este mai leneș, îi oferim produsele gata făcute și mai adăugăm undeva la 3 lei pe kilogram. Ne-am gândit că vara poate să participe chiar și la muncile din câmp, evident dacă își dorește, iar iarna să le arătăm viaţa la ţară cu sănii, tradiţii și obiceiuri, cu mers la cazanul de ţuică. La pensiune, ne facem treaba cu doar un singur angajat, însă la plantaţie avem angajaţi șase oameni și mai aducem zilieri când avem nevoie’, explică Mihai Ungurenuș.

Ca planuri de viitor, pe listă se află un proiect de procesare, dar pe noul PNDR 2014-2020, respectiv procesare din flora montană, mure și afine, pentru producţia de siropuri și dulceţuri.

* Cămine culturale, centre de agrement și jocuri de aventură

Comuna Corbi se mândrește și cu alte proiecte private, Centrul de agrement fiind doar unul dintre ele. Proiectul, realizat cu ajutorul GAL, se întinde pe 5.000 de metri pătraţi și cuprinde două piscine, un teren de sport multifuncţional și o sală pentru sporturi de interior. Pentru acest proiect, societatea MB Divert Land a obţinut o sumă de 900.000 de lei, nerambursabilă, din valoarea totală a proiectului, de 1,3 milioane de lei.

„Ne-am dorit să creștem atractivitatea spaţiului rural și mă bucur că, deja, am început să avem pensiuni aici, pentru că turiștii, după ce se cazează, pot să vină și la puţină distracţie. Vara vin mulţi turiști spre Nucșoara, turiști care vor să ajungă pe Vf. Moldoveanu și, astfel, cred că putem să-i atragem și în zona noastră. Am decis să facem această investiţie, pentru că reprezentanţii GAL au venit spre noi, au făcut promovare foarte multă. Ei ne-au căutat să ne spună despre aceste fonduri și așa am decis să investim”, a spus administratorul societăţii Maria Baciu.

Un alt proiect, public de astă dată, este cel din satul Stănești, tot comuna Corbi, privind dotarea Căminului Cultural cu echipamente și costume populare necesare desfășurării activităţilor cultural artistice locale, deloc de neglijat: Rapsodia păstorească, ajuns un fenomen naţional aflat la a 65-a ediţie, sau festivalul Corvus Corax. Fondurile europene nerambursabile venite prin GAL au fost de 133.000 lei, din valoarea totală a proiectului de 164.456 lei.

Dotarea bibliotecii publice ‘Luca Paul’ din Domnești și a secţiei muzeistice s-a realizat, de asemenea, printr-un proiect în valoare de 114.365 lei, din care 92.230 lei au reprezentat fonduri nerambursabile. Este cea mai veche bibliotecă rurală atestată, cu o vechime de 130 de ani. În arhive se odihnesc cuminţi nu mai puţin de 22.000 de volume de carte din toate domeniile de activitate și 55 de cărţi vechi, deosebit de valoroase, în slava și greaca veche, inclusiv un sigiliu roman, descoperit în grădina unui localnic. Din anul 2002 s-a pus și bazele secţiei muzeistice din cadrul bibliotecii, în care colecţia de icoane vechi, care acoperă o perioadă lungă de timp, începând cu secolul al XVI-lea, până în secolul al XIX-lea, fac cinste locului.

Sunt adevărate capodopere create sub influenţa artei bizantine. Au fost identificate 94 de icoane, dintre care 16 mari, împărătești, și 78 de icoane de dimensiuni obișnuite. O parte dintre icoanele mari sunt create în Țara Românească, o parte sunt rusești, dar sunt și „creaţii de import” din Serbia sau Grecia.

Dintre icoanele mari se detașează, prin vechime și valoare artistică deosebită, icoana unicat în ţara noastră „Sfântul Ioan Botezătorul și Maica Domnului cu Pruncul’, datând cel mai probabil din anii 1518 — 1519. De asemenea, printre exponate există obiecte și unelte vechi, costume populare, o colecţie de monede și medalii, fosile, pietre de mină, dar și artă modernă — metalo-plastie — donată acestui muzeu.

Cooperarea dintre GAL Leader din regiunea franceză Valle de Montlucon et du Cher și GAL-ul din Ținutul Posadelor a adus în premieră ‘Tărâmul Magic’, un joc de aventură, cu scopul de a promova teritoriul GAL. Acest proiect a avut ca scop valorificarea patrimonială a unor locuri remarcabile din GAL, crearea unui produs de descoperire turistică, având la bază un joc în familie, jocul de aventură. Banii pentru implementarea acestui proiect au fost investiţi efectiv din cotizaţiile membrilor GAL, în jur de 20.000 de euro, și se desfășoară ca o poveste cu șase personaje cu nume neaoșe din comuna Corbi, dar o poveste pe înţelesul copiilor.

corbii-de-piatra-ww

* Turism în Ținutul Posadelor

Comuna Corbi, formată din satele Corbi, Corbșori, Jgheaburi, Poduri, Poenărei și Stănești, este vedeta GAL-ului Ținutul Posadelor, cea care a realizat nu mai puţin de 9 proiecte prin LEADER. Se mândrește cu o serie de obiective turistice în zonă care nu pot lăsa indiferent niciun turist.

„Suntem la jumătatea drumului dintre două capitale ale Țării Românești, între Curtea de Argeș și Câmpulung. Aici, în comuna Corbi, se poate vizita Mănăstirea Corbii de Piatră, avem zona partizanilor de la Domnești până la Nucșoara, istoria partizanilor și Casa Memorială a Elisabetei Rizea (simbolul femeii românce care a luptat împotriva comunismului — n. r.). În fiecare localitate, dar mai ales în Corbi și Domnești, veţi regăsi un monument închinat istoriei partizanilor. Trebuie amintite porturile populare în autenticitatea lor, comuna Nucșoara cu Lacul Învârtita, unicul lac din ţară de origine glaciară. Practic, în judeţul Argeș, un nod important, atât comercial, cât și cultural, sunt obiective foarte multe, dar din păcate nu sunt promovate așa cum trebuie„, spune cu mândrie, dar și cu regret Radu Tudor, directorul executiv al Ținutului Posadelor.

Despre Mănăstirea Corbii de Piatră, așezământ monahal rupestru inedit, localizat în judeţul Argeș pe raza localităţii Corbi, pe malul stâng al Râului Doamnei, se spune că a fost săpată în stâncă încă din secolul al XIV-lea, fiind reabilitată în perioada domnitorului Neagoe Basarab, în anul 1512. Așezarea rupestră este adăpostită într-un perete de stâncă înalt de aproximativ 30 metri și lung de aproape 15 metri. O altă particularitate inedită a mănăstirii, ce se mai găsește doar la două biserici din Bulgaria, este altarul dublu, unit într-o singură navă. Aceasta este, de asemenea, prima mănăstire de călugăriţe din România.

Documentele și tradiţia mai spun că la Corbii de Piatră, înainte de a fi lăcaș de cult, și-ar fi avut peștera secretă regele dac Dromihete (Dromichaetes) și că tot aici și-ar fi ascuns în vreme de război tezaurul. De altfel, în faţa paraclisului și clopotniţei mănăstirii, ambele construite în 1890, se află o imensă piatră ce păstrează urmele unui altar dacic.

* Investiţiile private continuă pe noua strategie

Virgil Baciu, președintele GAL și primarul comunei Corbi, omul care a garantat în nume propriu avansul de 100.000 de euro pentru funcţionarea GAL, spune că, până să ajungă la aceste rezultate, beneficiarii s-au lovit de birocraţie și documentaţiile destul de stufoase, de lipsa unor consultanţi de calitate care trebuie să știe să pregătească și să gestioneze proiectele în perioada de implementare.

„Problema cea mai mare pe partea de finanţare nu cred că este neapărat legată de lipsa cofinanţării, ci și este legată de TVA, care ar putea fi rezolvată ușor prin taxare inversă. Acest GAL, pe care îl conduc de trei ani, a fost blocat, deoarece, ca să poţi obţine avansul pentru funcţionare, trebuia să garantezi în nume propriu, președintele sau unul dintre membri. Nimeni nu și-a asumat acest risc. L-am garantat eu, cu filă CEC, deși exista un risc, pentru că dacă nu reușeam să depunem proiecte exista riscul de a pierde această sumă”, povestește președintele GAL.

Pe noua strategie 2014 — 2020, Baciu spune că va încuraja mai mult investiţiile către zona privată, pentru că acestea sunt cele care aduc plusvaloare.

La rândul său, directorul executiv al GAL, Radu Tudor, menţionează că pe noua programare suma alocată Ținutului Posadelor va fi dublă, respectiv 4,5 milioane euro, ceea ce înseamnă „proiecte mai multe de valori mai mari cu o plajă mai largă de activităţi eligibile”.

„Ne-am hotărât ca, în această perioadă programatică, să ajutăm mai mult partea de pomicultură, să mai înfiinţam încă cel puţin două depozite de fructe în teritoriu. Avem deja unul, iar din analiza noastră ar mai fi necesare cel puţin două (…) Un alt element pe care vrem să îl dezvoltăm este cel al microîntreprinderilor și mai ales a celor care se bazează pe producţie. Nu vrem să încurajăm serviciile, ci partea de producţie care duce la crearea de locuri de muncă și la plus valoare’, precizează Tudor.

Tinutul Posadelor-01

* LEADER în România

Beneficiile aduse de programul LEADER pentru GAL-urile din România au fost imense, susţine vicepreședintele Federaţiei Naţionale a Grupurilor de Acţiune Locală (FNGAL), Valentin Mitrică, în ciuda unui început stângaci, acestea reușind să depună, la nivel naţional, 7.100 de proiecte pe programarea 2007-2013.

„La nivelul celor 163 de GAL-uri existente la nivel naţional au fost depuse 7.100 de proiecte, sumele fiind contractate în proporţie de 97%, însă până la sfârșitul perioadei de programare (noiembrie 2015) cred că finalizăm 100% (…) Programul LEADER încurajează toate aceste aspecte legate de punerea în valoare a tradiţiilor locale”, spune vicepreședintele FNGAL.

Viitorul program destinat GAL-urilor pentru perioada 2014-2020 „pune la bătaie” la nivel naţional o sumă de două ori mai mare faţă de actuala programare, respectiv 670 milioane de euro, din care 80% vor fi distribuite pentru populaţie și teritoriu, iar restul de 20% pentru realizarea strategiei. Această sumă va fi suplimentată cu 100 de milioane de euro prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU).

„Pe noua programare LEADER se încurajează și construcţia a 200 — 250 de centre sociale de zi, un centru la nivelul fiecărui GAL, iar mentenanţa și întreţinerea timp de trei ani de zile să fie realizată prin programul POCU. De asemenea, pe noua programare au început să apară și proiecte pe non-agricol (…) și mă refer la activităţi în domeniul mediului. De exemplu, ar putea fi proiecte pentru strângerea deșeurilor, posibilitatea de a face o instalaţie de tocare a PET-urilor, proiecte de realizare de brichete, peleţi din resturi vegetale și forestiere”, menţionează Mitrică.

Cele 163 de GAL-uri existente în prezent reprezintă aproximativ 60% din teritoriul României, însă pe următoarea programare intenţiile sunt de a acoperi 80-85% din teritoriu, în condiţiile în care 87% din teritoriul României este rural.

În opinia reprezentantul FNGAL, viitorul nu va fi ușor pentru GAL-urile care acoperă teritorii mai mici, cele cu circa 10.000 de locuitori, însă există deja tendinţa de a se uni între ele, pentru că un GAL, să zicem ideal, ar fi cel care deservește între 30.000 și 70.000 de locuitori. Întrebat de zonele ţării unde constituirea Grupurilor de Acţiune Locală au fost mai puţin receptive, Mitrică a afirmat că zona Olteniei este ‘în top’ pentru că are cele mai puţine GAL-uri, respectiv Gorj și Mehedinţi, câte unul, iar Vâlcea, două. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Loading...
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.