Participarea premierului Dacian Cioloş la Consiliul European din 17-18 decembrie 2015

21

Marți, 8 decembrie 2015, premierul Dacian Cioloș prezintă în comisiile de specialitate ale Parlamentului mandatul cu care va participa la Consiliul European din 17-18 decembrie 2015.

Comisiile reunite de afaceri europene ale Parlamentului urmează să dea un aviz proiectului de mandat cu care premierul Cioloș va participa la Consiliul European de la Bruxelles. La 4 decembrie 2015, administrația prezidențială a comunicat că l-a delegat pe prim-ministrul Dacian Cioloș să participe la reuniunea Consiliului European, de la Bruxelles, din perioada 17-18 decembrie 2015.

Administrația prezidențială a precizat că președintele și-a delegat atribuția de participare la Consiliul European, ca urmare a funcției sale de reprezentare în statul român, dar și în baza principiului cooperării loiale dintre autoritățile statului, așa cum a fost interpretat de Curtea Constituțională.

Birourile reunite permanente ale celor două camere au primit proiectul de mandat de la premierul Cioloș și au decis, la 7 decembrie 2015, să sesizeze comisiile de specialitate pentru a da un aviz. În cadrul ședinței Birourilor permanente reunite, președintele Senatului Călin Popescu-Tăriceanu a solicitat să existe și dezbatere în plen a mandatului lui Dacian Cioloș, în cazul în care comisiile reunite de afaceri europene avizează favorabil proiectul de mandat înaintat de premier, însă propunerea sa nu a întrunit majoritatea necesară adoptării.

„Cred că este o practică greșită care încalcă și legea, încalcă și ceea ce spune și CCR referitoare la acest subiect și încalcă și practica democratică și europeană„, a susținut Tăriceanu, la 7 decembrie 2015.

Citeste si:  25 de copaci au fost doborâți de vijelia din Capitală pe carosabil și pe șase mașini

Consiliul European a devenit, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, o instituție a Uniunii Europene (UE), în cadrul căreia șefii de stat și de guverne trasează orientările de politică generală ale Uniunii, fără să aibă însă o funcție legislativă. Deciziile adoptate în cadrul acestei instituții sunt exclusiv politice, competența legislativă revenind Consiliului UE, dar și Parlamentului European.

Curtea Constituțională adaugă, prin Decizia 683 din 27 iunie 2012 că, la Consiliul European, se discută probleme strategice ale UE, precum și cele care țin de viitorul acesteia și că, de aceea, această instituție adoptă decizii cu un pronunțat caracter politic, care pot rezolva și conflicte între statele membre și care nu au putut fi soluționate la un nivel inferior de reprezentare.

***
Participarea României la Consiliul European a fost un subiect controversat în relația dintre președinte și premier încă din iunie 2012, subiectul ajungând la Curtea Constituțională în perioada în care președinte și premier erau Traian Băsescu și Victor Ponta.

Legea care reglementează ce actori instituționali participă la reuniunile Consiliului European este Legea nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, care a fost reexaminată de mai multe ori, ca urmare a diverselor decizii ale Curții Constituționale. Aceasta nu prevede clar că președintele este cel care participă la reuniunile Consiliului European, dar stipulează că președintele României se poate adresa Parlamentului, pentru a-și prezenta mandatul cu care se prezintă la aceste reuniuni.

Citeste si:  Dacian Cioloş: Agricultura nu ţine doar de o dezvoltare economică ci ţine de un mod de viaţă şi chiar de un model de societate

Legea mai precizează că, în cazul în care mandatul este propus de Guvern, atunci acesta trebuie să transmită celor două camere ale Parlamentului, cu minimum 10 zile calendaristice înaintea reuniunii Consiliului, propunerea de mandat pe care delegația României intenționează să o prezinte. Înaintea reuniunii, Parlamentul poate adopta propuneri privind mandatul, acestea urmând să se includă în mandatul formulat de Guvern. Nu se face însă nicio referire la modalitatea prin care președintele își deleagă atribuția de participare la Consiliul European.

Precizări referitoare la atributul președintelui de a participa la Consiliul European, precum și cu privire la condițiile în care președintele poate delega această competență, sunt formulate în mai multe decizii ale Curții Constituționale din 2012 și 2013.

Prin Decizia nr. 683 din 27 iunie 2012 Curtea Constituțională a stabilit că președintele României participă la reuniunile Consiliului European în calitate de șef al statului și că această atribuție poate fi delegată de către Președintele României, în mod expres, primului-ministru. Tot prin aceeași decizie, Curtea a stabilit că la Consiliul European reprezentarea este la nivel de stat, președintele României fiind șeful statului. La Consiliul UE, țara noastră este reprezentată la nivel guvernamental, prin participarea miniștrilor de resort, se mai precizează, în decizia Curții. Un alt argument al Curții a fost că, într-o ședință a Consiliului European se pot dezbate chestiuni care privesc mai multe domenii, fiind astfel imposibilă și nefirească participarea la aceeași reuniune a Consiliului European a mai multor reprezentanți ai statului membru.

Citeste si:  Iohannis: Ideea alegerilor primarilor în două tururi de scrutin este foarte bună

O altă decizie a Curții din 14 decembrie 2013 (Decizia nr. 449/2013) a stabilit că posibilitatea președintelui de a delega atribuțiile de reprezentare nu este una nelimitată sau arbitrară, ci ea trebuie să țină cont de anumite criterii obiective, precum: autoritatea publică cea mai bine poziționată în raport cu subiectele abordate în cadrul Consiliului European; poziția Președintelui României sau a prim-ministrului asupra acestor subiecte să fie legitimată de un punct de vedere concordant cu cel al Parlamentului.

În aceeași decizie, Curtea concluzionează că pot exista două situații distincte privind participarea la Consiliul European. Prima situație este cea Președintele României decide să participe la reuniunile Consiliului European, și are astfel posibilitatea să își prezinte mandatul Parlamentului.

În acest caz, conținutul mandatului este stabilit în mod exclusiv de către președinte. Cea de-a doua situație este cea în care președintele deleagă atribuția de participare la reuniunile. În această variantă, președintele nu poate formula conținutul mandatului, iar prim-ministrul este dator să se adreseze Parlamentului cu un „proiect de mandat” pentru ca acesta din urmă să îl aprobe. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata