Ministrul Agriculturii: Directorii din minister vor da concurs cu teste de inteligenţă şi de management, la fel ca la Comisia Europeană

Zece atașați agricoli vor pleca la post până la finele lunii martie, dacă ordonanța care reglementează acest lucru va intra în Guvern pentru aprobare până la finele acestui an, a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, într-un interviu acordat AGERPRES.

Acesta a afirmat că nu este mulțumit de absorbția fondurilor europene pe sectorul agricultură și dezvoltare rurală deoarece România riscă să piardă circa 800 de milioane de euro pe programarea 2007-2013, la care se vor adăuga penalități de 300 de milioane de euro.

Șeful de la MADR a mai vorbit, în interviu, despre echipa cu care va lucra pe perioada mandatului, despre modificarea organigramei din minister, anunțând concursuri pentru posturile de director, la care vor fi susținute teste de inteligență și de management, similare cu cele care se dau la Comisia Europeană.

De asemenea, Irimescu a precizat că fermierii vor avea în cont, până la sfârșitul anului, banii acordați pentru despăgubirile pe secetă, iar plățile normale pe suprafață vor debuta în februarie.

AGERPRES: Ați declarat război birocrației din instituțiile pe care le aveți în subordine. Concret, cum intenționați să rezolvați această problemă?

Achim Irimescu: În primul rând, optimizând organigrama. Vreau să o mai ușurez, să nu mai am o armată de directori generali adjuncți, directori și așa mai departe. Nu am un procent anume de reducere, dar în mod sigur o voi ușura. Adică, mergem pe eficiență. Unde s-a creat o direcție de dragul de-a avea un director, clar voi renunța.

Deja am eliminat un post de secretar de stat și am rămas doar cu trei. L-am numit pe Sorin Radu și în viitor vom vedea ce se va mai întâmpla. Am schimbat directorul general la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), l-am numit pe Andrei Szakal, și în curând îl voi schimba și la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

L-am adus ca și consilier al meu pe Miron Moldovan, care a mai lucrat în minister, la buget, și care deja a descoperit niște lucruri care m-au șocat. Este vorba de 800 de proiecte, pe Măsura 322 de infrastructură rurală, unde primăriile riscă să returneze banii europeni, dacă nu vom face cât mai rapid acte adiționale cu aceste primării și prefecturi. Sunt adevărate bombe cu efect întârziat pe care funcționarii noștri nu mi le-au semnalat. Domnul Moldovan are și o relație foarte bună cu reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice, pentru că vorbește același limbaj.

De asemenea, l-am numit pe domnul Dan Gherghelaș (fost director general al APIA — n. r.), consilierul meu pe Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) și industrie alimentară, adică pe portofoliul doamnei secretar de stat Simona Man, dar este consilierul meu, pentru că vreau să urmăresc sectoarele cu sensibilități. Și ANPA are foarte multe probleme. Am numit și un nou secretar general, pe Rela Ștefănescu. În concluzie, vreau să aduc oameni noi.

AGERPRES: Aveți un termen până când veți finaliza noua organigramă a ministerului?

Achim Irimescu: În principiu, s-a discutat cu premierul ca modificările de organigramă pe care vrem să le facem să fie gata până la sfârșitul lunii ianuarie. Deocamdată, vorbim doar despre organigrama la nivel central. Nu am intrat încă în teritoriu, dar, pe măsură ce pun directori capabili aici, voi analiza și în teritoriu. Sigur, sunt și directori foarte buni care au reușit să supraviețuiască și alții buni care au fost dați în planul doi sau trei și pe care încercăm să-i recuperăm. Sunt oameni de calitate în sistem, care trebuie aduși la suprafață.

Citeste si:  Băsescu: Există 230.000 de pensii speciale în România

Eu nu comentez cum au fost puși unii sau alții. Nu contează cu ce vii în spate, nu am probleme cu politicul, important este ca oricine să poată veni la concurs. Asta este ideea. Și directorii actuali și oricine dorește. Voi da test ca la Comisia Europeană. Eu am dat test pe inteligență, pe management, deci merg exact ca la Comisia Europeană.

AGERPRES: Veți da teste de inteligență și de management și în rândul secretarilor de stat?

Achim Irimescu: La secretari de stat nu, dar la directori generali și directori în mod cert.

AGERPRES: Aș vrea să vorbim despre absorbția fondurilor europene pentru că sfârșitul anului 2015 înseamnă și închiderea PNDR 2007-2013. Ce sume riscăm să pierdem pe acest program?

Achim Irimescu: Pe absorbție nu suntem la 90%, așa cum se afirmase anterior, ci la 85%. Așa arată ultimele date, cele mai recente date pe dezvoltare rurală. La PNDR pierdem 800 de milioane de euro, plus penalități de vreo 300 de milioane de euro. Nu mai este nicio șansă de a recupera acești bani și sper să nu mai crească. Penalitățile vin din corecțiile financiare aplicate de-a lungul anilor. De exemplu, pe Măsura 312 pentru IMM-uri, s-au cumpărat utilaje și s-a constatat că au fost condiții artificiale. Cred că numai aici vor fi peste 200 de milioane de euro corecții financiare. Acum am dat dispoziție să nu își ia nimeni concediu până la sfârșitul anului, pentru că vrem să reducem dezangajările la maximum și să reușim să salvăm ceea ce se poate salva. Mai avem ceva probleme pe Măsura 215, cu bunăstarea animalelor, unde avem un litigiu cu Comisia pentru 100 și ceva de milioane de euro și am putea crește absorbția, deși nu cred că vom reuși acest lucru până la finele anului.

AGERPRES: Deci, nu sunteți mulțumit de absorbția banilor europeni, deși este unul dintre cele mai bune programe din România?

Achim Irimescu: Nu. Nu sunt mulțumit, pentru că dăm banii înapoi la UE, chiar dacă stăm mai bine decât celelalte fonduri din țară.

AGERPRES: Cum se poziționează România în comparație cu alte state din UE pe partea de absorbție de fonduri europene?

Achim Irimescu: Cred că suntem pe locul 3 — 4 din coadă. Mai rău decât noi, cred că stau Grecia, Bulgaria și Italia.

AGERPRES: În aceste condiții, ce veți face ca să îmbunătățiți absorbția pe noul program PNDR 2014 — 2020?

Achim Irimescu: Ceea ce am spus încă de la început: simplificare. Cât de curând vom discuta toate propunerile. Eu le-am cerut încă din 2013 să facă o bază de date cu propuneri de simplificare, de reclamații, sugestii. Nu s-a făcut nimic, bineînțeles, pentru că așa suntem noi, românii. Noi am aplicat la nivel european o procedură nouă de depunere a proiectelor. Comisia a protestat vehement atunci și a cerut să o facem pe responsabilitatea noastră. Rămâne de văzut dacă este cea mai bună metodă sau revenim la ceea ce a fost înainte de aplicarea acestui model de depunere a proiectelor.

AGERPRES: Care mai este situația absorbției și dezangajărilor pe Programul Operațional pentru Pescuit (POP)?

Achim Irimescu: Pe acest program suntem la 68% grad de absorbție, iar ținta noastră este să ajungem la 75% până la închiderea programului, adică până la finele anului. Deși nu a fost un program mare, de numai 230 de milioane de euro, vom pierde în jur de 60 de milioane de euro, chiar dacă ajungem să ne atingem ținta. Eu zic că este mult dacă ne gândim cât de mic este programul. Pe noul program, pe care îl avem aprobat, este alocată o sumă de numai 167 de milioane de euro, pentru că s-a luat în calcul absorbția slabă și, atunci, ne-au penalizat. Noutatea este pe noul program, pentru că partea de evaluare pe care înainte o făcea o firmă, care câștigase licitația, va fi realizată acum de Autoritatea de Management pentru POP (AM POP) cu personalul suplimentar angajat, respectiv 30 de posturi.

Citeste si:  Irimescu (MADR): România va susţine la Bruxelles instituirea unor mecanisme de ajutor în sectorul laptelui şi cel al cărnii de porc

AGERPRES: Cum veți aborda relația cu fermierii în mandatul dumneavoastră?

Achim Irimescu: Am avut deja mai multe întâlniri cu federații importate din agricultură, inclusiv pe Legea vânătorii, și cred că aici este o mare problemă. Sper să se rezolve, pentru că eu consider că este mai important oieritul decât faptul că anumiți vânători riscă să își vadă vânatul îndepărtat din cauza câinilor. Eu cred că am stabilit o procedură corectă cu fermierii. În primul rând, consultarea cu producătorii, consultarea cu comisiile pentru agricultură din Parlament și, după aceea, avansat proiectul de lege. Cam acesta este traseul pe care îl va urma fiecare proiect de lege în mandatul meu. O să discutăm cu fermierii despre irigații, Camere Agricole, Fond mutual și restructurarea cercetării. De asemenea, vrem să vedem ce putem face și pe cadastru. Există o variantă în care s-ar putea sa reușim să facem ceva pe cadastrul agricol, având în vedere că APIA are o bază de date foarte bună.

AGERPRES: Ce trebuie să știe fermierii legat de plata subvențiilor europene și despre despăgubirile pe secetă? Vor avea banii până la Crăciun?

Achim Irimescu: După toate problemele pe care le-am avut deja la APIA cu modulul pentru plata în avans, am reușit în final, până la 30 noiembrie, să plătim 602.000 fermieri din 720.000. Încă nu am intrat cu plățile normale, deoarece modulul se modifică substanțial și acum trebuie să vină cu măsurile de înverzire, cele pentru micii și tinerii fermieri, cu toate componentele. Aproape că se ia totul de la capăt. Eu am fost optimist și am spus că undeva în ianuarie vom plăti o parte dintre producători, dar cei de la APIA cred că nu vor reuși să reia plățile mai devreme de luna februarie. În condițiile în care APIA nu a reușit să dea specificațiile pentru noul modul, este clar că procesul mai întârzie. Speranța mea este ca fermierii aflați pe lista plății în avans și care nu au primit banii să fie tratați cu prioritate ca să putem da efectiv o parte din bani. Nu știu dacă până la urmă vom reuși.

În ceea ce privește plățile aferente despăgubirilor pentru secetă, acestea ar trebui să înceapă pe 18 decembrie și să se termine până la sfârșitul anului. Acesta este angajamentul APIA. Sunt 80.000 de cereri din cele 174.000 estimate inițial, dar nu toți fermierii au fost capabili să facă dovada. Inițial, suma totală a fost de 334 de milioane de lei, dar este posibil să se mai reducă.

AGERPRES: Ați declarat la învestire, în Parlament, că România se află aproape de o decizie de infringement pe partea de ecarisare. Aveți o soluție în momentul de față pe acest sector?

Achim Irimescu: În această perioadă am discutat multe variante, una dintre ele fiind ca MDRAP să facă totul, deși sunt mai multe instituții implicate. De exemplu, ecarisarea animalelor care mor în gospodăriile populației se află la MADR. Pentru animalele care mor în ferme plătește fermierul, însă sunt animale care mor pe drumuri publice, iar acolo sunt răspunzătoare consiliile locale. Repet, există o variantă, în care MDRAP ar putea face sistemul integral, dar nu știu dacă îi vom convinge, deoarece costurile se pot ridica la câteva milioane de euro pe an. Cealaltă variantă este ca fiecare instituție să își facă bucățica. Eu, la agricultură, să colectez (animalele moarte — n. r.) din gospodăriile populației, să le depozitez în depozite frigorifice și de acolo să le duc la ecarisaj în unitățile cele mai apropiate, iar costurile de transport să fie pe ajutor de stat.

Citeste si:  Noua lege a vânzării şi cumpărării de terenuri agricole riscă să blocheze primăriile

AGERPRES: În ce stadiu se mai află proiectul privind atașații agricoli?

Achim Irimescu: Voi numi cât pot de repede zece atașați agricoli. Vor da concurs. Deocamdată îl știu doar pe cel care va ajunge în Iordania, pentru că s-a integrat pe un proiect în această țară. Cred că toți ar trebui să ajungă la post cât mai repede, poate până la sfârșitul lunii martie. Eu sper ca, până la sfârșitul anului, să duc această ordonanță în Guvern și să o aprobăm.

Atașații agricoli vor ajunge în Spania și Germania, acestea fiind țările din Europa, apoi avem Turcia, SUA, China, Rusia, evident Republica Moldova, Iordania, Egipt și Israel.

Repet: sper ca până în primăvară să-i avem deja la post. Voi da concurs, nu doar printre euro-consilierii din minister, așa cum sperau ei, ci la nivel de țară. Să plece cei mai buni!

AGERPRES: Ce veți face pentru promovarea produselor tradiționale românești și protecția acestora pe plan european?

Achim Irimescu: Pe plan intern, vrem să informăm cât mai bine populația, iar pe producători să-i ajutăm să-și vadă produsele valorificate la un preț cât mai bun. Vrem să protejăm piețele tradiționale de concurența neloială, astfel încât să nu mai fie decât cei care au cu adevărat produse certificate. Vrem să identificăm o listă de produse de calitate, deosebite, pe care să le protejăm la nivel european. Citeam, cu regret, că „Kurtos Kalacs” urmează să fie protejat de unguri, deși am negociat să îl protejăm noi, pentru că provine din Transilvania, dar ungurii de la noi din țară au crezut că se va scrie denumirea în românește. Dar noi vom contesta, chiar dacă se vor duce ungurii pentru protecția acestui produs.

AGERPRES: Până la protecția „Kurtos Kalacs”, nu credeți că România mai are și alte produse pe care le poate proteja la nivel european?

Achim Irimescu: Mai avem două ca și recunoscute, pe lângă „magiunul din prune Topoloveni”, respectiv „Telemeaua de Ibănești” și „Salamul de Sibiu”. Vreau să dau un suflu nou direcției de industrie alimentară, să meargă în țară, să informeze oamenii, să le explice ce trebuie făcut, să fie proactivi, nu să vină producătorii la noi ca să afle ce trebuie făcut pentru a proteja un produs. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata