Canionul Şapte Scări – cele mai spectaculoase chei din arealul Masivului Piatra Mare

Cheile Șapte Scări, cunoscute și sub denumirea de Canionul Șapte Scări, sunt situate în partea central-vestică a Munților Piatra Mare din județul Brașov, la o altitudine medie de 980 m, nu departe de Valea Timișului (Dâmbu Morii), pe pârâul Șapte Scări, afluent de stânga al Văii Șipoaie, fiind cele mai spectaculoase chei din această zonă, potrivit www.romaniadevis.ro.

Unicitatea acestui loc este dată de pereții aproape verticali și extrem de apropiați, căderile succesive de apă, impresionante atunci când crește volumul de apă, dar și de cei zeci de metri de scări și podețe înclinate sau verticale care fac zona accesibilă turiștilor, permițând traversarea.

Cheile au o lungime de 160 m și o diferență de nivel de 58 m. Prima treaptă a cascadei, de jos în sus, are o înălțime de 8 m, urmată de alte 6 trepte, cea mai mare având peste 35 m înălțime. Cele ”Șapte Scări” săpate în calcare jurasice, păstrează urmele evoluției morfologice recente a întregului masiv.

Primele amenajări ale acestui canion au fost realizate cu aproximativ un secol în urmă de către localnici. Potrivit www.natgeo.ro, o amenajare care venea în întâmpinarea turiștilor s-a făcut în anii ’30, de către brașoveanul Carol Lehmann (1894-1990), un iubitor al muntelui, care a realizat și marcat numeroase trasee turistice, poteci și refugii din Munții Carpați.

Începând cu anii ’60, cheile Șapte scări au devenit un cunoscut monument al naturii, scările și pasarelele din lemn fiind înlocuite de o structură metalică, iar în anii ’70 a fost dat în folosință pentru turiștii montani.

În ultimii ani, zona a reintrat în circuitul turistic din județul Brașov, chiar dacă mai multe serii de viituri puternice afectaseră întreaga structură de acces. În 2013, canionul a fost reamenajat, scările și pasarelele deteriorate fiind înlocuite cu unele confecționate din oțel zincat. Cea mai lungă scară, din cele șapte, are în jur de 15 m și oferă o priveliște spectaculoasă. Temperatura între versanții canionului pe perioada verii nu trece de 10 grade Celsius.

La chei se ajunge, potrivit www.turistinfo.ro, urmând drumul forestier care pleacă de la Cabana Dâmbul Morii, se trece prin porțiuni de pădure și o vale tumultoasă, îngustă, cu repezișuri și mici cascade, până ce se ajunge, pe dreapta, la un abrupt calcaros, care pare că închide poteca.

sapte-scari

Traseul până la canion este marcat cu bandă galbenă, fiind un traseu ușor, accesibil tot timpul anului, timpul său de parcurgere fiind de 45 minute — o oră. Traseul continuă până la cabana Piatra Mare, aflată la 1.640 m, principala cabană din masiv, și de acolo spre altitudinea maximă de 1.844 m.

Cu ajutorul unei scări metalice aflată pe partea dreaptă se intră într-o altă lume formată din scări, podețe, cascade și pereți de stâncă abrupți, șlefuiți de căderea permanentă de apă. La un moment dat apar marmitele (scobituri formate prin eroziune în albia unui râu, în zona de schimbare a direcției râului), suspendate la diverse înălțimi, se arată pe site-ul www.saptescari.ro.

Cea mai adâncă marmită se află în preajma cascadei a treia, având peste 2 m. Desele schimbări de direcție împiedică privirea să cuprindă în ansamblu tot canionul. Străbaterea acestuia durează în jur de 30 minute.

Pe timp de iarnă, Canionul Șapte Scări este închis publicului, cu excepția grupurilor organizate.

Masivul Piatra Mare, cu o suprafață de circa 80 km pătrați, face parte din munții Bârsei, localizați în sudul depresiunii Brașovului, în cadrul Carpaților de Curbură, potrivit muntii-nostri.ro, și este clasificat ca fiind arie naturală, aflându-se pe lista Sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar, se menționează pe www.natgeo.ro.

Pădurile ocupă peste 90% din suprafața masivului, fiind dispuse etajat. Cele de fag formează etajul montan inferior, urmat de cel mijlociu format din pădurile de brad ce urcă până spre 1.200 m. Pădurile de molid formează etajul montan superior.

În Piatra Mare se găsesc o serie de plante ocrotite prin lege și declarate monumente ale naturii: smârdarul sau bujorul de munte (Rhododendron kotschyi), floarea de colț (Leontopodium alpinum), iedera albă (Daphne blagayana), tulichia mică (Daphne cneorum), ghințura galbenă (Gentiana Iuțea). În păduri se întâlnesc cerbi carpatini, urși bruni, râși, specii ocrotite prin lege, dar și cocoși de munte. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Loading...

Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.