Vinurile la masa de Crăciun şi de Revelion

37

Sfânta sărbătoare a Crăciunului este primul praznic împărătesc cu dată fixă, ea marcând nașterea Domnului Iisus Hristos, și este sărbătorită de către creștinii din lumea întreagă la 25 decembrie.

Pe meleagurile românești, în jurul mesei din ziua de Crăciun se așează, de obicei, toți ai casei, aceasta fiind, în mod tradițional, o sărbătoare ce se petrece în familie. Gospodinele încep cu câteva zile mai devreme pregătirile pentru ca masa să fie îmbelșugată, de pe aceasta neputând lipsi aperitive precum toba, caltaboșul, sângeretele sau șoriciul, dar nici sărmăluțele, friptura de porc sau cozonacii pufoși.

Și cum calitățile gustative ale acestor preparate sunt potențate de un vin corect ales, tocmai de această armonizare a vinurilor cu mâncarea depinde în mare măsură reușita mesei. Specialiștii recomandă alegerea vinului în funcție de meniul pregătit pentru masa de Crăciun. Mâncarea tradițională de Crăciun are la bază carnea de porc, ea fiind mai grasă și sățioasă, iar un vin potrivit ar trebui să ajute la procesarea și la absorbția grăsimilor, dar nu în ultimul rând să completeze aromele acestor bucate.

În mod obișnuit, la o masă se beau între unu și trei tipuri de vin, în funcție de preferințele consumatorilor, de posibilități și de caracterul mesei, dacă aceasta se servește în familie, între prieteni, este o masă festivă, o masă tradițională etc., potrivit prof. dr. Liviu Dejeu, în cartea ”Vinul și sănătatea”. Mâncărurile se servesc și ele într-o ordine anume, respectându-se o anumită gradare a gusturilor: felurile de mâncare sărate le preced pe cele dulci, cele foarte condimentate nu se servesc la începutul mesei, ci ceva mai târziu etc.

În mod similar, vinurile respectă și ele anumite reguli: vinurile tinere se servesc înaintea celor vechi, cele ușoare înaintea celor mai corpolente; cele reci înaintea celor aduse la temperatura camerei; cele seci se servesc întotdeauna înaintea celor demiseci, demidulci și dulci; vinurile albe seci, înaintea celor roșii; iar cele roșii înaintea celor albe dulci. Respectarea acestor reguli generale se bazează pe principiul că „un vin pe care îl bem nu trebuie să ne facă să-l regretăm pe cel pe care l-am băut anterior”.

Citeste si:  Secretele vinului spumant de calitate, ascunse în galerii de 4,5 kilometri săpate în dealurile Şimleului

La noi, se păstrează obiceiul ca înainte de masă să se servească ca aperitiv o băutură spirtoasă, în special tradiționala țuică, „băutură eminamente națională”, după cum o numea epigramistul Păstorel Teodoreanu, dar specialiștii consideră că acest tip de băutură este prea „agresiv” atât pentru bolta palatină, cât mai ales pentru organele implicate în metabolizarea alcoolului, prin urmare, se recomandă ca, în așteptarea mesei, să se servească un vin spumant sec, care să deschidă pofta de mâncare.

În mod obișnuit, aperitivele, fie ele calde sau reci, se armonizează foarte bine cu vinuri albe seci, cum ar fi Fetească albă, Fetească regală, Riesling italian, Traminer, Aligoté, Galbenă de Odobești, Zghihară de Huși etc. La masa de Crăciun, însă, majoritatea gospodinelor pregătesc preparatele tradiționale din carne de porc, cum ar fi toba, sângeretele sau caltaboșul.

Radu Anton Roman, în volumul ”Bucate, vinuri și obiceiuri românești”, recomanda, pentru sângerete, vinul de Fetească albă de Halmeu sau Mustoasă de Valea lui Mihai, ”vin sec ca o coacăză verde, având un fel de aromă vegetală uscată și, lucrul cel mai bun la acest vin de băut cu burta, un gust de zeamă de fruct verde și amărui ce rămâne, rămâne, dezmiardă…”

Cât despre caltaboș, Radu Anton Roman spune că acesta ”se va bucura enorm de un vin fiert. Ba chiar și de un Riesling italian, sec și înfipt de Mocrea — Arad (ce marcă celebră!), ori de o Fetească albă de Alba (altă vedetă!), mai moale, mai languroasă (…)” Un alt aperitiv tradițional este piftia, preparată cu multe condimente și cu usturoi, ceea ce-i conferă o aromă puternică. Prin urmare, ea se armonizează cu un vin roșu la fel de aromat, cum ar fi Merlot.

La supe, ciorbe, creme, de obicei nu se recomandă vinuri, excepție făcând doar anumite ciorbe concentrate din pește, care pot fi însoțite de un vin alb sec, tare, sau de vinul care va acompania felul următor de mâncare.

Citeste si:  Bune maniere: Invitaţi la masa de Crăciun

De la masa de Crăciun nu pot lipsi tradiționalele sarmale, care sunt cel mai bine apreciate alături de un Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră sau Băbească neagră. Mai mult decât atât, epigramistul Păstorel Teodoreanu recomandă ca sarmalele din carne de porc și vițel să fie fierte în vin alb și rumenite la cuptor.

Pentru friptura de porc, considerată piesa de rezistență a meselor tradiționale de iarnă, vinul este chiar o necesitate. Dacă până acum nu am dorit să asociem niciunui fel de mâncare băutura lui Bachus, acesta este momentul în care se impune un pahar de vin, care să-i potențeze gustul. Recomandarea pentru friptura de porc este vinul roșu, sec, cum ar fi cel de Cabernet Sauvignon.

De regulă, friptura de porc este însoțită, pe platou, de cârnați. În cazul în care cârnații se servesc separat, poate chiar la aperitiv, aceștia se potrivesc foarte bine cu o gamă mai largă de vinuri, precum Frâncușă, Grasă, Zghihară, Busuioacă, Tămâioasă, Fetească neagră, Băbească neagră, Galbenă, Plăvaie, Roșioară, Creață, Mustoasă, Crâmpoșie, Cadarcă, Iordană.

Desertul tradițional pentru masa de Crăciun îl reprezintă cozonacii, care se armonizează foarte bine cu vinuri albe sau roze, dulci, precum Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească sau Busuioacă de Bohotin.

La sfârșitul mesei, vinarsul sau coniacul vor însoți cafeaua, ele îndeplinind și funcția de băutură digestivă.

Noaptea de Revelion este un alt prilej de sărbătoare, de data aceasta fiind marcată trecerea dintre ani. Pe lângă preparatele tradiționale pe care le-am prezentat mai sus, care se pot servi și de Revelion, pentru această noapte se pregătesc și alte bunătăți, mai deosebite. Aperitivele oferă un amestec de gusturi, iar asocierea fiecărui aperitiv cu un sigur vin nu este posibilă. Prin urmare, se poate folosi un vin alb sec sau demisec sau putem ține cont de aperitivele care predomină.

Astfel, salata de boeuf, spre exemplu, se armonizează foarte bine cu un vin de Fetească albă sau Aligoté. Din noaptea de Revelion, se spune că este bine să nu lipsească de pe masă preparatele din pește, care merg foarte bine cu vinuri albe, precum Riesling italian, Fetească albă, Sauvignon, Aligoté. Totodată, fructele de mare sunt foarte bune alături de un vin de Chardonnay sau de Muscat Ottonel, scoicile și creveții, alături de Sauvignon blanc, fois gras alături de Pinot gris, iar aperitivele din brânză, alături de Fetească albă sau de Frâncușă.

Citeste si:  Julio Iglesias concertează la Iaşi, pe 11 mai

De obicei, desertul din noaptea de Revelion este tortul, iar în cazul în care acesta a fost preparat cu multă ciocolată, i se poate totuși alături un vin precum Merlot-ul. Totodată, de la această masă nu poate lipsi vinul spumant, deschis chiar în momentul trecerii dintre ani.

Nu trebuie să uităm, însă, de temperatura la care se servește vinul. În principiu, cu cât un vin este mai dulce, cu atât el trebuie servit mai rece, notează prof. dr. Liviu Dejeu. Totodată, vinurile tinere se servesc întotdeauna mai reci decât cele vechi. Ca o regulă generală, vinurile albe și roze se servesc la temperaturi cuprinse între 10 și 12 grade Celsius, iar cele albe mai extractive și catifelate pot ajunge până la 13-14 grade Celsius.

Vinurile albe dulci se servesc la temperaturi de 7-9 grade Celsius. În privința vinurilor roșii, acestea se servesc la 15-18 grade Celsius. În trecut, se recomanda consumarea acestora la „temperatura camerei”, dar pe atunci temperaturile din locuințe se situau în jur de 17-18 grade Celsius, prin urmare, în prezent, acest concept nu mai este relevant. Vinurile roșii mai ușoare sunt puse mai bine în valoare la temperaturi mai scăzute, între 12-14 grade Celsius. Cât privește vinurile spumante, acestea se servesc la temperaturi de 6-8 grade Celsius, această temperatură permițând o perlare (degajare a bulelor) de lungă durată.

Și cum, la orice sărbătoare ar trebui să dăm dovadă de cumpătare, aceasta ar trebui să caracterizeze și mesele de Crăciun și de Revelion. Prin urmare, se recomandă moderație atât în ceea ce privește mâncarea, cât și în ceea ce privește consumul de alcool. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata