Economia Socială – de la modele europene la structuri de economie socială sustenabile dezvoltate prin finanţări POSDRU

21

Sunt aproape 2 ani de la Conferinţa de la Strasbourg privind economia sociala. Comitetul economic şi Social European a demarat un proiect privind întreprinderea socială, pentru a identifica idei de politică şi măsurile specifice care pot fi luate. În acest timp, în ţară implementăm sute de proiecte privind dezvoltarea sectorului prin înfiinţarea de noi structuri de economie socială. Sunt lecţii învăţate care ne ajuta sa creăm noi locuri de muncă prin crearea unor structuri de economie socială sustenabile.

 Fundaţia „Quo Vadis” ca şi partener în cadrul proiectului „Parteneriat multiregional pentru crearea de structuri ale economiei sociale în industria panificaţiei şi a produselor de patiserie” (POSDRU/173/6.1/S/148526) a iniţiat 22 de vizite de informare şi de studiu sub îndrumarea experţilor Centrului Multiregional de informare şi consiliere cu reprezentanţii autorităţilor locale şi ai mediului de afaceri, ocazie cu care a fost realizată difuzarea informaţiilor despre activitatea centrului şi despre activităţile generale ale proiectului. La aceste întâlniri au participat membri ai comunităţilor locale şi responsabili ai autorităţilor, au apărut o serie de concluzii şi idei inovative, care reprezintă adevărate „lecţii învăţate” în cadrul acestui proiect.

 Concluziile întâlnirilor de lucru sunt deosebit de utile pentru dezvoltarea parteneriatelor şi a sectorului economie sociale pe termen scurt si mediu:

 – În mediul rural există mulţi beneficiari care folosesc telefonul mobil şi noile tehnologii digitale. Marea majoritate a lor au acces la internet atât de acasă, cât şi de pe telefonul mobil. Platformele on-line care să conţină informaţii specializate privind piaţa forţei de muncă şi oportunităţile pentru persoane vulnerabile este oportună şi sustenabilă.

 – Crearea unei burse on-line a locurilor de muncă pentru persoanele din grupurile vulnerabile, precum şi difuzarea informaţiilor în comunităţile care au persoane aparţinând grupurilor vulnerabile s-a bucurat de susţinere din partea comunităţilor locale.

 – Este nevoie de baze de date cu modele de bună practică, metodologii şi instrumente de lucru standardizate, în special în ceea ce priveşte start-up-uri de întreprinderi sociale sau de inserţie.

Citeste si:  Termenul pentru plata sumelor datorate beneficiarilor fondurilor UE a fost redus de la cinci la trei zile

 – Exista idei de afaceri şi iniţiative la nivel local, există persoane interesate de dezvoltarea de întreprinderi economice şi sociale, dar nu există acces la informaţii cu privire la sursele de finanţare şi la oportunităţile create de fondurile structurale şi de coeziune. Beneficiarii solicită inclusiv informaţii actualizate cu privire la sursele de finanţare europene pentru următoarea perioadă de programare.

 – Există disponibilitate pentru asociere în vederea demarării unor întreprinderi economice sau sociale locale (de exemplu: crearea de depozite de legume şi fructe) care să se dezvolte pe principiile unui „comerţ echitabil” şi care să ofere producătorilor locali preţuri decente în raport cu eforturile şi munca lor.

 – Sustenabilitatea structurilor de economie socială va depinde mai mult de gradul de coeziune socială şi comunitară şi mai puţin de planul de dezvoltare economică al afacerii. Este nevoie în comunităţile locale de crearea unei „culturi a consumului care să susţină preponderant produsele şi serviciile ce provin din întreprinderile locale”.

 Comunitatea celor care pledează pentru întreprinderile sociale este, în mod clar, în expansiune şi pare să se contureze o poziţie comună cu privire la acţiunile pe care instituţiile UE şi cele naţionale ar trebui să le adopte ca priorităţi-cheie pentru următorii ani, dacă dorim să exploatăm întregul potenţial al întreprinderilor sociale. Contribuţiile părţilor interesate au fost sintetizate sub forma unor recomandări şi observaţii.

 Exista câteva observaţii esenţiale care s-au desprins după primirea mai multor contribuţii din partea societăţii civile europene. Aceste recomandări sunt convergente cu concluziile realizate în cadrul proiectului „Parteneriat multiregional pentru crearea de structuri ale economiei sociale în industria panificaţiei şi a produselor de patiserie” (POSDRU/173/6.1/S/148526).

            – Există un interes real pentru întreprinderile sociale, iar vizibilitatea lor a crescut;

Citeste si:  Şoferii care nu plătesc la timp rovinieta ar putea plăti încă o taxă

           – Există, cu toate acestea, încă foarte puţină conştientizare şi o lipsă de recunoaştere şi de înţelegere a modelelor sale, a profesionalismului său şi a capacităţii sale de a crea valori;

            – Descrierea întreprinderilor sociale trebuie să fie mai bine clarificată. La nivel european se recomandă să se utilizeze descrierea sa1, rezultată din lucrările sale anterioare2, pentru a da claritate conceptului şi modelelor

            – Există un interes în continuarea discuţiei privind definirea noţiunii de întreprindere socială, ca parte a unui plan mai cuprinzător şi global, pentru a sprijini şi promova economia socială, principiile şi valorile sale, distingându-se clar de responsabilitatea socială a întreprinderilor (RSI);

            – Cetăţenii, societatea civilă şi întreprinderile sociale trebuie să se afle în centrul strategiilor europene şi naţionale menite să promoveze coeziunea socială, incluziunea socială şi bunăstarea;

            – Câteva state membre au pus în aplicare programe naţionale de sprijin, însă mai multe activităţi au loc la nivel local în unele state membre;

            – Fără voinţă politică clară şi asumarea răspunderii de către autorităţile publice de la toate nivelurile (UE, naţional, regional, local), nu va fi realizat pe deplin întregul potenţial al acestui tip de întreprinderi;

            – Există deja părţi ale ecosistemului pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale în Europa şi la nivelul statelor membre, dar acestea trebuie integrate şi plasate într-un cadru coerent care cuprinde mai multe domenii de politică;

            – Schimbul de bune practici este esenţial pentru a inspira şi a genera o comunitate a întreprinderilor sociale la nivel naţional şi european, însă trebuie să includă şi un element de transferabilitate între ţări;

            – Pentru a se asigura viabilitatea, trebuie, de asemenea, să fie elaborate programe de sprijin şi finanţare adecvată pentru etapele care urmează celor de lansare şi de extindere. Sprijinirea întreprinderilor sociale trebuie, prin urmare, să fie extinsă prin folosirea unei abordări globale şi bazate pe ciclul de viaţă;

Citeste si:  Copisa Constructora Pirenaica va construi varianta de ocolire Caransebeş

            – Un aspect-cheie care trebuie abordat este consolidarea capacităţii autorităţilor publice, a sectorului privat şi a întreprinderilor sociale în domenii precum recunoaşterea şi măsurarea impactului social, disponibilitatea pentru investiţii, programele de sprijinire a demarare a întreprinderilor şi a antreprenoriatului etc.;

            – Ar trebui valorificat mai bine impactul social şi rezultatele, iar aceste aspecte ar trebui să facă obiectul mai multor rapoarte, ca o completare la raportarea economică. Sensibilizarea şi formarea în metodele actuale sunt totuşi esenţiale;

            – Armonizarea cadrului juridic nu este necesar, însă rezultatele studiului de identificare al Comisiei ar trebui utilizate pentru a împărtăşi experienţe şi ca sursă de inspiraţie;

            – Antreprenoriatul social şi inovarea socială ar trebui să fie mai bine corelate. Acest lucru necesită o descriere mai clară a întreprinderilor sociale în calitate de catalizatori ai inovării sociale.

 Partener proiect – Fundaţia QUO VADIS

Solicitant: Oraşul Hîrlău – lider proiect

 Pentru informaţii suplimentare cu privire la proiect, persoana de contact este d-na Carmen Amelia Sava, manager proiect şi inspector în cadrul Compartimentului Programe, Dezvoltare Locală şi Achiziţii Publice – Oraşul Hîrlău tel. 0747066309, e-mail: carmen_sava1@yahoo.com.

www.parteneriathirlau.ro

„Parteneriat multiregional pentru crearea de structuri ale economiei sociale în industria panificaţiei şi a produselor de patiserie” POSDRU/173/6.1/S/148526

Beneficiar: Oraşul Hîrlău, jud. Iaşi, în parteneriat cu Comuna Drăgăneşti, jud. Neamţ, Comuna Ciurea, jud. Iaşi, Comuna Optaşi-Magura, jud. Olt, Comuna Brebeni, jud. Olt, Comuna Cîrlogani, jud. Olt, Comuna Pîrşcoveni, jud. Olt, Comuna Vulpeni, jud. Olt, Fundaţia Culturală „Quo Vadis” – Iaşi

NOTE:

  1. JO C 24, 28.1.2012, p. 1 şi JO C 229, 31.7.2012, p. 44

  2. JO C 318, 23.12.2009, p. 22, JO C 24, 28.1.2012, p. 1, EESC-2014-03794-00-00-AC-TRA, JO C 191, 29.6.2012, p. 84 şi Economia socială în Uniunea Europeană, studiu comandat CIRIEC de CESE, 2013

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata