2015, anul cu premiere în Transporturi, de la dosare DNA, la demolări de autostradă

Anul 2015 a adus României trei miniștri la conducerea Ministerului Transporturilor, 45 de noi kilometri de autostradă, însă a marcat și o premieră negativă în domeniu, prin demolarea unui număr de 200 – 300 de metri din tronsonul Săliște – Cunța al Autostrăzii Orăștie-Sibiu, după închiderea acestuia (22 kilometri), deoarece pe o porțiune din zona viaductului Aciliu au apărut fisuri adânci, care au pus în pericol siguranța traficului rutier.

Alte două premiere implică DNA, în condițiile în care procurorii au deschis un dosar penal, în care a fost începută urmărirea penală in rem, în legătură cu săvârșirea unor posibile fapte de corupție în construirea autostrăzii Sibiu — Orăștie, iar alt dosar penal vizează trucarea licitației pentru achiziția unui număr de 51 de garnituri de metrou destinate Magistralei 5.

În acest ultim caz, trei membri ai Comisiei de licitație din Metrorex sunt urmăriți penal de procurorii anticorupție pentru trucarea licitației vizând atribuirea acordului-cadru „Achiziția de trenuri noi de metrou pentru Magistrala 5 Drumul Taberei — Pantelimon” de către Construcciones y Auxiliar de Ferrocarriles (CAF) Bilbao. De altfel, unul dintre aceștia, Valeriu Picu, angajat al Metrorex și membru al comisiei de licitație, a fost trimis în judecată de procurorii DNA în acest dosar, fiind acuzat de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

Licitația organizată de Metrorex pentru achiziționarea celor 51 de trenuri de metrou de la producătorul spaniol CAF a fost blocată, după ce Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a decis suspendarea soluționării contestațiilor depuse de societățile Alstom și Astra Vagoane cu privire la derularea acestei proceduri, până când autoritățile statului nu vor pronunța o hotărâre definitivă în cercetarea în cauză derulată de DNA.

În aceste condiții, Metrorex a comandat opt trenuri suplimentare, CAF livrând pe 20 decembrie 2015, înainte de termenul stabilit în contract, prima garnitură de metrou.

În ceea ce privește Compania Națională de Drumuri și Autostrăzi din România (CNADNR), potrivit DNA, în dosarul Autostrăzii Sibiu — Orăștie a fost începută urmărirea penală pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție, infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție și infracțiuni privind fraude cu fonduri europene.

În urma scandalului declanșat de închiderea tronsonului Săliște-Cunța, de 22 de kilometri, Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor CNADNR a decis înlocuirea directorului general Narcis Neaga cu Cătălin Homor (director general interimar al Metrorex), ordinul în acest sens fiind semnat pe 8 decembrie de ministrul Transporturilor, Dan Costescu. Aceasta a fost, de altfel, și cea mai importantă și așteptată decizie a ministrului Transportului în puținul timp petrecut la șefia instituției.

În ceea ce-l privește pe fostul director al CNADNR Narcis Neaga, acesta s-a prezentat pe 23 decembrie la sediul DNA, fiind suspectat de abuz în serviciu în dosarul privind autostrada Sibiu — Orăștie, conform unor surse judiciare. Procurorii DNA au dispus, față de fostul director al CNADNR măsura controlului judiciar pe cauțiune în valoare de 300.000 lei, acesta fiind cercetat pentru abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Procurorii susțin că, în 15 mai 2014, Narcis Neaga, în calitate de director general al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA (CNADNR), a procedat la suspendarea abuzivă a unui contract de servicii privind ”Supervizare Autostrada Orăștie — Sibiu” și a plăților aferente acestuia, cu încălcarea dispozițiilor contractuale, a condițiilor FIDIC (Federația Internațională a Inginerilor Consultanți) și a dispozițiilor legale.

DNA precizează că, ulterior, Narcis Neaga a desemnat Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov pentru a superviza lucrările de construcție a autostrăzii și pentru a îndeplini obligațiile contractuale în perioada de desfășurare a contractelor de lucrări privind: ”Proiectare și execuție Autostrada Orăștie — Sibiu, Lot 3: km 43+855 — km 65+965′, ”Proiectare și execuție Autostrada Orăștie — Sibiu, Lot 3: km 65+965 — km 82+070′.

„Inculpatul a reziliat contractul de supervizare în condiții nelegale și a refuzat plata facturii emisă de liderul asocierii, care asigurase inițial serviciile de supervizare a lucrărilor și, pe cale de consecință, în mod nefundamentat, a refuzat decontarea facturii din fondul de coeziune (fonduri europene). Ulterior, printr-o Sentință arbitrală, Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României a admis în parte cererea formulată de liderul asocierii care asigurase inițial serviciile de supervizare a lucrărilor și a obligat CNADNR SA la plata sumei de 3.139.109,20 lei plus TVA, precum și a penalităților de întârziere, calculate de la 15 mai 2014 până la 23 decembrie 2014, data înregistrării cererii arbitrale”, menționează DNA.

Anchetatorii au reținut că toate aceste acțiuni au avut drept consecință directă plata, de la bugetul de stat (și nu din fondul de coeziune), către liderul asocierii căreia i s-a reziliat contractul de supervizare, a sumei de peste 3,1 milioane lei (reprezentând prețul serviciilor de supervizare pentru perioada octombrie 2013 — decembrie 2013), a penalităților aferente, precum și plata serviciilor de supervizare (prestate ulterior suspendării contractului de către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov).

„Prin suspendarea și respectiv rezilierea contractului de supervizare a fost favorizat antreprenorul (societatea executantă a lucrărilor de construcție) care, în acest mod, a beneficiat de închiderea neconformităților și avizarea la plată a situațiilor de lucrări, în condițiile în care supervizorul suspendat constatase deficiențe de execuție și utilizarea de materiale necorespunzătoare. Mai mult, prin suspendarea contractului și înlocuirea inginerului FIDIC (a supervizorului) cu încălcarea procedurii, respectiv prin neacordarea preavizului și nepreluarea documentelor de la supervizorul inițial, noul supervizor desemnat a fost pus în imposibilitatea urmăririi lucrărilor. Faptul că după suspendarea contractului de supervizare, într-o perioadă scurtă au fost găsite soluții pentru închiderea neconformităților și aprobarea la plată a lucrărilor denotă că scopul suspendării contractului de supervizare a fost de a asigura antreprenorului posibilitatea decontării unor lucrări neconforme”, au constatat anchetatorii.

În anul 2015, au fost deschiși circulației 45,5 kilometri de autostradă. Pe 23 decembrie, s-a deschis traficul rutier pe tronsonul de Autostradă Timișoara-Lugoj, Lot II, km 54+000 — km 79+625, cu șapte luni mai devreme decât era programat. Odată cu acești 25 de kilometri ai tronsonului Timișoara — Lugoj Lot II, au putut fi dați în folosință alți 10,5 kilometri din Centura Lugoj-Deva Lot 1, pe care nu se putea circula întrucât se terminau în câmp. Împreună cu Nădlac-Arad Lot II, încă 10 kilometri, România se poate „mândri” cu încă 45,5 de kilometri de autostradă dați în folosință în 2015.

Tot în domeniul autostrăzilor, o decizie importantă a fost luată în 2015 de autoritățile de resort, iar CNADNR a anunțat, la jumătatea lunii iunie, că renunță la atribuirea contractului de concesiune pentru Autostrada Comarnic — Brașov către asocierea Vinci-Strabag-Aktor motivând că ofertantul nu a găsit fondurile necesare, iar finanțarea de la bugetul de stat ar fi afectat poziția bugetară a României, întrucât contractul de concesiune era încadrat, conform metodologiei Eurostat, ‘on Government balance sheet’ (finanțarea intră în calculul deficitului bugetar — n. r.). În aceste condiții și având în vedere costul semnificativ al proiectului, în situația în care Autoritatea Contractantă (rezultată din asocierea CNADNR cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii în 2012) ar fi încheiat contractul de concesiune cu ofertantul declarat câștigător, acest lucru ar fi putut duce la nerespectarea angajamentelor pe care România le-a încheiat cu Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială în privința țintei de deficit bugetar și a datoriei publice.

La rândul lui, ofertantul declarat câștigător nu a reușit să obțină implicarea instituțiilor financiare internaționale (BEI, BERD, IFC etc.) în finanțarea proiectului de concesiune. Pe de altă parte, în ipoteza unei finanțări acordate exclusiv de finanțatori privați, costurile de finanțare pentru realizarea proiectului ar fi crescut.

Totuși, au fost scoase la licitație contractele pentru proiectarea și execuția „capetelor” autostrăzii, respectiv sectoarele Comarnic — Predeal și Predeal — Cristian, precum și a drumului de legătură de pe tronsonul Comarnic-Brașov, valoarea estimată a contractului variind între 316,69 milioane de lei și 380,03 milioane de lei, fără TVA, potrivit unui anunț de participare postat de CNADNR pe site-ul Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

Lungimea totală a sectorului de autostradă Comarnic — Brașov este de 58 de kilometri, iar valoarea estimată pentru această intervenție este de 997 milioane de euro fără TVA, respectiv 1,237 miliarde de euro cu TVA.

Tot în domeniul infrastructurii de transport, 2015 a marcat suspendarea temporară a lucrărilor de execuție aferente secțiunilor C și D (de la km 88+016 — km 99+500) din lotul 4 al autostrăzii Lugoj-Deva în urma unui control al Inspectoratului de Stat în Construcții, din cauza lipsei autorizației de construire.

Conform Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, acordul de mediu aferent tronsonului de autostradă Lugoj — Deva: RO ANPM-07/09.09.2010 a fost revizuit în data de 24 decembrie 2013, fiind emis pentru întreg tronsonul de autostradă. Referitor la secțiunile C și D, CNADNR a explicat că proiectul tehnic aferent a fost avizat cu întârziere în cadrul CTE-CNADNR din cauza identificării unor probleme, respectiv: cimitirul neautorizat de la km 90+275 — km 90+315, halda de cenușă și zgură de la Mintia, km 93+300 — km 94+300, stabilitatea versantului de la km 96+620 — km 97+750, amenajarea Nodului Rutier de la Șoimuș — km 99+500, existența Peșterii Tunel cu lilieci în apropierea localității Șoimuș, în culoarul expropriat în zona km 97+200.

Odată cu identificarea acestor probleme, CNADNR a solicitat antreprenorului, respectiv asocierea Tehnostrade — Spedition UMB transmiterea tuturor modificărilor aduse proiectului față de acordul de mediu emis în data de 24 decembrie 2013, întrucât este necesară revizuirea acestuia. De aceea, în vederea evitării riscului de depășire a perioadei de eligibilitate aferentă proiectului autostrăzii Lugoj-Deva lot 2, lot 3 și lot 4 (sector Dumbrava — Deva) finanțat din POS-T în perioada de programare 2007-2013, a fost demarată procedura de fazare a proiectului astfel: FAZA 1 — lucrări executate, considerate funcționale pentru scopul lor, având ca termen limită de efectuare a plăților data de 31 decembrie 2015, cu rambursarea cheltuielilor eligibile aferente din POS-T 2007-2013 și FAZA 2 — restul lucrărilor rămase de executat până la sfârșitul proiectului, cu rambursarea cheltuielilor eligibile din POIM 2014 — 2020 (care va înlocui POS-T 2017-2013).

În domeniul feroviar, este de remarcat faptul că CFR Călători a reintrodus în circulație trenuri pe zeci de secții, după ce o serie de condiții, printre care și cele referitoare la rentabilitate, au obligat compania să renunțe la operarea acelor rute și să le închirieze unui operator privat de transport feroviar — Regio CF Trans. CFR Călători a reintrat, din data de 1 octombrie, pe secția Târgoviște — Pietroșița, iar din 5 octombrie pe linia Caracal — Corabia, urmând secțiile Timișoara — Jimbolia, Roșiori — Alexandria — Zimnicea, Câmpulung — Golești sau Curtea de Argeș — Pitești. Mai devreme, din 4 septembrie, compania a reînceput să opereze pe linia Pașcani — Tg. Neamț, după o perioadă de nouă ani de absență, iar din data de 11 septembrie pe Sighișoara — Odorhei. Din 14 septembrie, CFR Călători a reintrodus trenuri pe ruta Remetea Mică — Timișoara Nord.

În ceea ce privește lucrările la Magistralele 4 și 5 de metrou, și aici s-au făcut progrese în anul 2015.

În cazul Magistralei 4 Parc Bazilescu — Depoul Străulești, la începutul lunii iunie, echipamentul de săpat tuneluri — Tunelling Boring Machine „Sfânta Parascheva” a finalizat execuția primului tunel pe interstația Străulești — Laminorului, secțiunea Parc Bazilescu — Străulești, iar la jumătatea lunii august au început săpăturile la tunelul prin care va trece a doua linie dinspre Străulești spre Laminorului. Execuția primului tunel de pe interstația Străulești — Laminorului a debutat pe 16 aprilie 2015 și se estimează că structura tunelelor va fi gata în prima parte a anului 2016, termenul preconizat pentru finalizarea secțiunii Parc Bazilescu — Străulești fiind al doilea semestru al anului 2016.

Magistrala 4 secțiunea Parc Bazilescu — Străulești, este finanțată din fonduri structurale nerambursabile în cadrul Programului Operațional Sectorial — „Transport” și de la bugetul de stat. Valoarea totală a proiectului este de 763,4 milioane de lei, din care valoarea totală eligibilă ajunge la 430,8 milioane de lei, iar contribuția Fondului de Coeziune, în procentaj de 85%, este de 366,17 milioane de lei.

În ceea ce privește Magistrala 5 Drumul Taberei — Pantelimon, bucureștenii vor putea circula cu metroul pe secțiunea Râul Doamnei — Eroilor în luna martie 2017, însă traficul de suprafață în cartierul Drumul Taberei a fost reluat în mare parte spre sfârșitul anului 2015, lucrările desfășurându-se acum în subteran. Probele tehnologice vor începe la finele lui 2016, când era prevăzută darea în folosință a metroului cu călători, și vor dura în jur de trei luni. În aceste condiții, Magistrala 5 de metrou va fi dată în folosință în luna martie 2017 pe secțiunea Râul Doamnei — Eroilor (PS Operă), inclusiv Valea Ialomiței, cu o întârziere de aproape un an și jumătate.

Referitor la stadiul lucrărilor, structura de rezistență aferentă proiectului „Linia de metrou Magistrala 5: Secțiunea Râul Doamnei — Eroilor (PS Opera) inclusiv Valea Ialomiței” este realizată în proporție de aproape 80%. Cele mai avansate stații sunt: Valea Ialomiței, unde lucrările la structura de rezistență au fost realizate în proporție de 99%, Romancierilor — 90%, Drumul Taberei 34 — 90% și stația Favorit — 93%. Odată cu punerea în funcțiune a Magistralei 5, se preconizează transportul unui număr de circa 64.000 călători pe zi. Proiectul Magistralei 5 de metrou este finanțat din fonduri structurale nerambursabile în cadrul Programului Operațional Sectorial — „Transport” 2007 — 2013.

Lucrările la Magistrala 5 au fost marcate de un incident major care s-a produs pe final de an. Astfel, în zona stației de metrou Eroilor, terenul s-a surpat, din cauza lucrărilor la noua magistrală de metrou, iar 14 persoane au fost nevoite să-și părăsească locuințele aflate în apropierea zonei afectate. De asemenea, au fost dispuse măsuri de restricție a circulației rutiere în zona Eroilor, timp de 30 de zile, precum și devieri ale traficului.

Potrivit Ministerului Transporturilor, „denivelarea” terenului în zona stației de metrou Eroilor a fost determinată de producerea unor infiltrații cu antrenare de material solid, ca urmare a străpungerii planificate a peretelui de beton armat al incintei stației de metrou, infiltrații care au generat tasări sub carosabil.

„Ca urmare a străpungerii planificate a peretelui de beton armat al incintei stației de metrou Eroilor în zona intersecției dintre axul 1 și linia 2 pentru intrarea în stație a utilajului TBM, s-au produs infiltrații cu antrenare de material solid pe conturul utilajului. Fenomenul s-a declanșat în data de 11 decembrie 2015, la ora 15,30, generând tasări sub placa carosabilă. Imediat, constructorul a umplut golurile apărute sub carosabil cu circa 70 mc de beton. Fenomenul de tasare a continuat și astăzi, drept pentru care au fost luate mai multe măsuri pentru stabilizarea zonei din subteran. După turnarea unei cantități suplimentare de beton (circa 120 mc), s-au executat lucrări de stopare a infiltrațiilor prin etanșarea bazei utilajului. Specialiști din cadrul Metrorex precum și constructorul monitorizează 24 din 24 de ore, prin măsurători specifice evoluția tasărilor. Constructorul susține că tendința tasărilor este spre stagnare, dar, ca măsură asiguratorie, zona va fi în continuare monitorizată”, a precizat MT.

Ministrul Transporturilor, Dan Costescu, a solicitat reprezentanților Metrorex, ai proiectantului, consultantului și constructorului o analiză pentru identificarea cauzei care a dus la deteriorări la nivelul suprafeței carosabile pe Magistrala 5 de Metrou, în zona stației Eroilor.

De altfel, Metrorex și constructorul care execută lucrări la Magistrala 5 s-au mai confruntat în cursul anului cu un incident, dar care nu a avut dimensiunile celui de la Eroilor. Astfel, în luna mai, în zona intersecției străzii dr. Dumitru Bagdasar cu strada Gheorghe Marinescu, din cauza unor elemente necunoscute privind terenul (umpluturi necompactate, eventuale puțuri vechi etc.), s-a diminuat presiunea de excavare a echipamentului pentru săpat tuneluri „Sfânta Filofteia” care asigura execuția tunelului de metrou dintre stațiile Academia Militară și Eroilor 2. Acest fapt a determinat ieșirea la suprafață a unei cantități de material (emulsie bentonitica) și umflarea carosabilului cu circa 10-12 centimetri pe o lungime de aproximativ 6 metri. A fost afectată doar o bandă de circulație dintre cele trei, pe o lungime de circa 10 metri. Zona respectivă a fost decopertată, stabilizată, iar suprafața carosabilă a fost refăcută, pentru restabilirea circulației auto în condiții normale.

La fel ca în 2014, și în anul ce se va încheia peste două zile, la conducerea Ministerului Transporturilor s-au schimbat trei miniștri. Prima schimbare operată în 2015 l-a vizat pe Ioan Rus, care ocupa fotoliul din 25 iunie 2014. Acesta a fost înlocuit cu Iulian-Ghiocel Matache, secretar de stat în MT, până la acel moment. Ioan Rus a demisionat pe 11 iunie din funcție, în urma unor declarații făcute la o emisiune televizată, în care a afirmat că ”România are 3 milioane de oameni să zicem, din forța activă, în acest moment în Occident. Dintre care vreun milion sunt fierari betoniști, fierari și așa mai departe. Lucrează în construcții, autostrăzi prin Europa. Au, poate, 1.500 de euro salariu. O spun foarte direct: de banii ăștia, copiii se fac golani acasă și nevastă-sa curvă. De 700 de euro vin acasă jumătate”. Ulterior, fostul ministru Rus a transmis un comunicat de presă în care și-a cerut scuze și a susținut că formularea folosită este o ”generalizare artistică, o licență”.

Iulian Matache a fost a doua propunere a premierului Victor Ponta, după demisia lui Ioan Rus, după ce președintele Klaus Iohannis a respins o primă nominalizare pentru această funcție — cea a lui Mihai-Viorel Fifor, președinte al Comisiei pentru transporturi și energie din Senat, pe motiv că acesta nu are expertiza și experiența managerială necesare gestionării domeniului complex al transporturilor.

Iulian Matache a depus pe 16 iulie jurământul de învestitură în funcția de ministru al Transporturilor. El a deținut portofoliul timp de aproape patru luni, până la demisia premierului Victor Ponta, pe 4 noiembrie, și a Executivului condus de acesta, pe fondul protestelor din stradă generate de incendiul de la clubul bucureștean Colectiv (30 octombrie), care s-a soldat cu peste 60 de morți.

Începând cu 17 noiembrie, noul ministru al Transporturilor este Dan Costescu, cel care a deținut funcția de director general al companiei CFR SA.

2015 este anul din care România are un Master Plan General de Transport, după ce a primit aprobarea Comisiei Europene, document prin care s-a stabilit un necesar total de finanțare de 45,45 miliarde de euro până în 2030 pentru proiecte de infrastructură rutieră, feroviară, navală și aeriană. Tot anul acesta la podul de la Cernavodă a fost implementat un „sistem inteligent” pentru colectarea taxei percepute la trecere conducătorilor auto, necesar eliminării cozilor care se formau la barieră an de an. Acest sistem a facilitat încasarea tarifelor de trecere pentru utilizarea podurilor peste Dunăre, între Fetești și Cernavodă, printr-un sistem informatic similar celui utilizat pentru rovinietă, soluția ducând la fluidizarea traficului pe pod.

În anul 2015 a avut loc și revenirea CNADNR în subordinea Ministerului Transporturilor, după ce fusese trecută la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Național și Investiții Străine (DPIIS), condus la acea vreme de Dan Șova.

Ministerul Transporturilor are propus pentru 2016 un buget de 11,86 miliarde de lei, în scădere cu 7,6% raportat la execuția preliminată din 2015, de 12,84 miliarde de lei, potrivit proiectului de buget aferent anului viitor, publicat pe site-ul Ministerului de Finanțe.

Pentru 2017, estimarea indică fonduri mai puține, de 11,82 miliarde de lei, în timp ce pentru anii următori, 2018 și 2019, sunt prevăzute bugete mai mari, de 13,58 miliarde de lei și, respectiv, de 13,69 miliarde de lei.

Conform proiectului, capitolul de bunuri și servicii își menține alocarea de anul trecut, respectiv 9,86 milioane de lei, în timp ce cheltuielile cu personalul cresc cu 8,73%, la 20 de milioane de lei. Din total, salariile de bază reprezintă 14,41 milioane lei, în creștere cu 7,21% față de 2015, iar sporurile pentru condițiile de muncă sunt prevăzute a crește în 2016 cu 34,68%, la 1,27 milioane de lei, față de 943.000 lei anul acesta. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.