Luna ianuarie – prima lună a anului

46

Ianuarie este prima lună a anului în calendarul gregorian și are 31 de zile. Ziua are 10 ore iar noaptea are 14 ore.

Denumirea lunii ianuarie (lat. januarius) vine de la numele zeului Janus, care zeu în mitologia romană era cel al porților și al ușilor, însemnând și începutul, deoarece romanii credeau că fiecare lucru care începe intră printr-o ușă.

Anul 2016 este an bisect de 366 zile, luna februarie având 29 zile.

În ce privește calendarul roman, nu s-au păstrat date precise privind apariția acestuia. Se pare că de la mijlocul sec. VIII î.Hr. romanii au folosit un ciclu care avea 10 luni pe care l-au numit „annus”, de unde denumirea în limba română de an. Apoi, lunile au căpătat și un nume. Prima lună a anului a fost numită Martius în cinstea zeului Marte, a doua aprilie (lat. aperio, ire = a deschide), deoarece în aprilie se deschid mugurii plantelor. În secolul al VII-lea î.Hr., s-au adăugat încă două luni: ianuarie și februarie (lat. februaris, onis = purificare, curățire — legat de ritualul curățirii ce se făcea anual la 15 februarie). Această lună era închinată zeului împărăției subpământene Februs.

În anul 46 î.Hr., la inițiativa lui Caius Iulius (100 î.Hr. — 44 î.Hr.), s-a trecut la alcătuirea unui nou calendar. Grupul de astronomi din Alexandria a lucrat sub conducerea lui Sosigene, reușind să alcătuiască un nou calendar, la baza căruia se afla mișcarea Soarelui în timp de un an. Anul era stabilit la 365 zile, astfel că într-un ciclu erau trei ani de 365 zile și un al patrulea de 366 de zile, numit an bisect. Anul a fost împărțit în 12 luni cu denumirile anterioare. Sosigene a stabilit că prima lună a anului este ianuarie.

Citeste si:  Plecat la pescuit: Pescuitul sportiv din Anglia vede boom-ul de după blocaj

Lunile impare aveau 31 de zile iar cele pare 30 zile. Luna februarie avea 29 de zile. Ziua suplimentară ce trebuia adăugată la fiecare 4 ani se intercala între 23 și 24 februarie. Noul calendar iulian (cunoscut și sub numele de „stilul vechi”) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 45 î.Hr. El s-a remarcat prin simplitatea sa. Datorită faptului că anul iulian era mai mare decât anul tropic, la intervalul de 128 de ani rămânea în urmă cu o zi.

Astfel, în timp punerea în concordanță a anului calendaristic cu cel tropic a devenit deosebit de stringentă. În a doua jumătate a sec. al XVI-lea, papa Grigore al XIII-lea (1572 — 1585) a hotărât reforma calendarului iulian, desemnând o comisie de astronomi și teologi care să lucreze în acest sens. Dintre toate proiectele de reformă studiate de comisia respectivă, în final s-a hotărât adoptarea proiectului propus de astronomul italian Luigi Lilio, profesor de medicină la Universitatea din Perugia.

La 24 februarie 1582, papa Grigore al XIII-lea a emis bula „Inter gravissimas…”, în care se hotăra ca numărătoarea zilelor să fie decalată cu zece zile înainte, prin respectarea succesiunii zilelor săptămânii. În acest sens, ziua imediat următoare celei de joi 4 octombrie a devenit vineri 15 octombrie 1582.

Noul calendar a fost numit, în memoria papei Grigore al XIII-lea, gregorian. Ulterior, se va folosi numele de „stilul nou”. Acest calendar s-a introdus treptat în diferite țări europene, începând cu cele catolice: Italia, Spania, Portugalia (chiar din 1582); acestea au fost urmate de Franța (1583); Austria, Boemia, cantoanele elvețiene (1584). Rezistență serioasă s-a întâmpinat din partea țărilor care adoptaseră Reforma. Aici calendarul gregorian a pătruns după 1700: în Germania, Danemarca, Norvegia; Anglia (1752) și în Suedia (1753).

Citeste si:  Fifor: A fost o discuție despre nominalizarea mea, dar premierul a spus că decizia se ia în CEx

Calendarul evenimentelor astronomice în 2016

La începutul lunii, Soarele răsare la ora 7 h 52 m și apune la ora 16 h 46 m, iar la sfârșitul lunii răsare la ora 7 h 36 m și apune la ora 17 h 22 m.

Prima eclipsă a anului va fi una totală de Soare, care se va produce la 9 martie 2016 și va fi vizibilă din insulele Sumatra, Borneo, Sulawesi și alte locații din Oceanul Pacific. Ea va fi văzută ca o eclipsă parțială de Soare în sud-estul Asiei, nord-vestul Australiei, din Oceanul Pacific și Oceanul Indian.

La o distanță de două săptămâni, se va produce a doua eclipsă a anului, care va fi o eclipsă de Lună în penumbră la 23 martie, vizibilă în Asia, în Australia, în Oceanul Pacific, în America de Nord și în America de Sud.

Următoarea eclipsă de Soare este inelară și are loc la 1 septembrie, fiind vizibilă în Africa, în Oceanul Indian, în Oceanul Atlantic, în partea centrală a Africii, în Madagascar și în Oceanul Indian.

A patra eclipsă în 2016 este de Lună în penumbră și are loc la 16 septembrie. Este singura eclipsă a anului vizibilă din România, ea putând fi observată din Europa, din Africa, din Asia, din Australia și din vestul Oceanului Pacific.

Un eveniment astronomic mai rar întâlnit este cel denumit „Lună albastră”, care se va produce în 2016 pe 21 mai. Potrivit www.timeanddate.com, expresia de „Lună albastră” este folosită pentru a defini a treia Lună Plină dintr-un sezon astronomic (care reprezintă trei luni dintr-un an cu patru anotimpuri) cu patru faze de Lună Plină. Utilizând acest calcul, ultima „Lună albastră” a avut loc pe 21 august 2013.

Citeste si:  Iohannis a semnat decretul de numire a lui Ponta ministru interimar al Finanţelor

Cele patru evenimente astronomice care marchează cele patru anotimpuri în 2016 se produc la 20 martie 06 h 30 m — echinocțiul de primăvară, la 21 iunie 01 h 34 m — solstițiul de vară, la 22 septembrie 17 h 21 m — echinocțiul de toamnă, la 21 decembrie 21 h 44 m — solstițiul de iarnă.

La data de 20 ianuarie se va face trecerea în semnul zodiacal — Vărsător, până pe 18 februarie.

Luna calendaristică reprezintă perioada de timp cât durează o rotație a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute și 3 secunde, aproximativ 29 zile și jumătate. În această mișcare, se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: 2 ianuarie — Luna la Ultimul Pătrar — 07 h 30 m, 10 ianuarie — Lună Nouă 03 h 30 m, 17 ianuarie — Luna la Primul Pătrar 01 h 26 m, 24 ianuarie — Lună Plină 03 h 45 m, potrivit Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu.

În tradiția populară, luna ianuarie se numește ghenarie, Crăciunul mic, carindar sau gerariu.

Luna ianuarie, din punct de vedere religios, este marcată de mai multe sărbători, începând cu prima zi anului: Tăierea împrejur cea după trup a Domnului, Sfântul Vasile, continuând apoi cu Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) — zi de post, Botezul Domnului sau Boboteaza (6 ianuarie), Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului (7 ianuarie), Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și loan Gură de Aur (30 ianuarie). (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata