Catedrala episcopală „Sf. Nicolae” din Tulcea

19

Catedrala „Sf. Nicolae” se află în centrul orașului Tulcea, la întretăierea străzilor Frumoasă, Babadag și Progresului.

Construcția monumentală, în stil bizantin și în formă de cruce, domină prin măreție împrejurimile, iar în zilele de sărbătoare, sunetul deosebit de melodios al vestitelor sale clopote, turnate în Bavaria la 1882, se aude până departe, potrivit site-ului oficial al Episcopiei Tulcea.

Pe locul unde se află astăzi Catedrala „Sf. Nicolae”, înainte de construirea acesteia, a fost ridicată de către credincioșii români refugiați din satul Beștepe, situat la câțiva zeci de kilometri de Tulcea, o biserică de lemn, în care se slujea regulat, în limba română, de către preotul Dimitrie Luca, de origine român transilvănean. Anul exact al construirii nu se cunoaște, cert este însă că a existat o bisericuță. În actuala curte a catedralei există, în prezent, un monument comemorativ care indică locul Sfintei Mese.

Construcția actualei catedrale a început, se pare, în anul 1862, actul de fundație fiind pus de mitropolitul Dionisie al Durostorului. Din datele pe care le prezintă pisania de la intrarea așezământului, se înțelege că: „Acest sfânt lăcaș cu patronul Sf. Ierarh Nicoale, din orașul Tulcea, s-a clădit în anul 1865, în timpul stăpânirii turcești, alături de vechea bisericuță”.

În noua clădire, slujba a fost oprită pentru mai multă vreme. Din mărturia preotului paroh, Zaharia Popescu, din anul 1900, care este citat în istoricul acestui așezământ, biserica a fost închisă de autoritățile turcești, din cauza antagonismului dintre episcopul grec Nichifor și cel bulgar Grigorie, pentru preponderența acestor ierarhi asupra bisericii românești.

Citeste si:  Inspectorii ANSVSA au dat amenzi de 85.000 lei pe Litoral

Deschiderea bisericii noi și oficierea slujbelor în limba română a fost decizia mitropolitului grec, Nichifor al Dobrogei. Acesta a hotărât luarea cu forța a noii clădiri, în ziua de 8 noiembrie 1877. După oficierea utreniei în biserica veche, mitropolitul, urmat de credincioși, a mers la biserica cea nouă, a rupt sigiliile de la uși și, intrând, a făcut sfințirea Sfintei Mese și a continuat slujba Sfintei Liturghii, în timp ce biserica veche era dărâmată chiar în timpul când se oficia slujba.

Ctitori ai Catedralei „Sf. Nicolae” sunt, fără îndoială, arată sursa citată, mai întâi toți credincioșii creștini români, însuflețiți și conduși de preotul lor de atunci, Dimitrie Luca, ajutat de epitropii Vasile Nedelcu Gâsca, Manolache Sandu și maistrul Gheorghe P. Livdidi. Numele lor a fost încrustat în piatră, pe frontispiciul bisericii, la o înălțime de aproximativ 15 m, ca o permanentă strigare și îndemn la fapte vrednice de urmat și de pomenire.

Biserica, la început, era încă destul de săracă, nepictată și necesita încă foarte multe îmbunătățiri. Așezământul avea nevoie de catapeteasmă, pictură, odoare sfinte, odăjdii, în exterior, împrejmuire ș.a.

După unirea Dobrogei cu România (1878), guvernul a acordat Bisericii „Sf. Nicolae” de la Tulcea un ajutor în suma de 10.000 lei, ajutor care a fost folosit pentru învelirea acesteia cu tablă, tencuirea în exterior, confecționarea unui amvon, o strană arhierească și alte două strane pentru cântăreți, catapeteasma a fost adusă de la tabăra militară Furceni și instalată în locul celei improvizate din scânduri.

În anul 1893, a fost declarată biserică parohială, având 3 preoți, 1 diacon, 2 cântăreți și 1 paracliser. Aspectul edilitar general al bisericii se prezenta, la acea data, ca și în prezent.

Citeste si:  Ankara - unul dintre cele mai importante centre educaţionale ale Turciei

Construcție înaltă, de aproximativ 30 m, este în formă de cruce, stil bizantin cu trei turle, două așezate în față, iar a treia mai mare, în centru. Construcția este din piatră și cărămidă, tencuită în exterior, învelită cu tablă galvanizată și pictată în interior în ulei. Tavanul este format din 15 bolți, sprijinite pe 8 stâlpi masivi, din cărămidă și piatră. Pictura în stil renascentist a fost executată de pictorul D. Marinescu, de la școala de Arte Frumoase din București. Suprafața construcției este de 476 mp.

Despre pictura catedralei s-au păstrat mai multe informații într-un registru completat de un paroh al acesteia, preotul Vasilian. Potrivit acestor însemnări, pentru pictarea bisericii a fost însărcinat, în 1897, de către Ministerul Cultelor, pictorul Ștefan Luchian, dar din păcate nu a putut duce lucrarea la bun sfârșit din cauză că fondurile puse la dispoziție de minister nu erau suficiente și nici plătite la timp.

Așa că pictura bisericii a fost făcută în întregime, între anii 1905-1906, de pictorul D. Marinescu. Dar, spre nenorocul nostru, mărturisește preotul Vasilian, noul pictor a distrus tot ceea ce pictase Ștefan Luchian, acoperind cu vopsea totul, sub motiv că tot ce pictase Luchian era de proastă calitate.

În jurul anului 1897, biserica a fost închisă în vederea restaurării și înzestrării ei cu tot ce trebuia. Suma cheltuită cu acest prilej a fost de 63.000 lei, investită în următoarele lucrări: învelitul cu tablă, reparația pereților în interior și zugrăvitul lor cu chipuri de sfinți.

Citeste si:  Mănăstirea Vodiţa - citadela ortodoxiei româneşti

Tot în cazul reparației au mai fost executate catapeteasma, din lemn de stejar, două iconostase mici, două strane pentru cântăreți, tot din stejar, și strana pentru credincioși, cu 46 de locuri. Pardoseala a fost făcută din mozaic. În 1934, s-a pus parchet pe jos, în locul mozaicului.

După toate aceste lucrări, cu pictura neterminată, în anul 1900, la 29 mai, biserica a fost redeschisă și sfințită după toate regulile canonice.

În vara anului 1923, s-a împrejmuit curtea bisericii cu gard de piatră și grilaj din zăbrele de lemn de brad, care dăinuiesc și astăzi. Costul acestei lucrări a fost de 240.000 lei, suportată de Primăria Orașului Tulcea. Tot în acest an au mai fost executate lucrări de reparație la clădirea bisericii, vopsindu-se turlele, ușile, ferestrele, tencuiala, curtea nivelată de tranșeele făcute de trupele de ocupație bulgare, din Primul Război Mondial, lucrări ce au costat suma de 37.500 lei.

Catedrala „Sf. Nicolae” din Tulcea dispune de un important număr de obiecte de cult, cu valoare istorică și artistică, între care se află: o Sf. Evanghelie, ediție 1888, îmbrăcată în întregime în argint, donată în anul 1916, Sf. Vase (Potir, disc ș.a.), toate confecționate din argint și donate bisericii de credincioși; un număr important de cărți de cult, unele de proveniență grecească, altele slavone, iar altele tipărite în țară (Neamț, Buzău, Chișinău, București).

Catedrala a fost resfințită la 6 decembrie 2009, de către episcopul Tulcii, Visarion, înconjurat de un numeros sobor de preoți și diaconi. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata