Australia, o destinaţie turistică unică şi inedită

58

Ziua Naţională a Uniunii Australiei (Commonwealth of Australia) este celebrată la 26 ianuarie, pentru că în această zi, în anul 1788, a sosit la Sydney prima flotă britanică, condusă de căpitanul Arthur Phillip. Australia, ţară-continent, a devenit independentă la 1 ianuarie 1901.

Capitala şi principalele oraşe sunt: Canberra (capitala statului federal), Sydney (capitala statului New South Wales), Melbourne (capitala statului Victoria), Brisbane (capitala statului Queensland), Perth (capitala statului West Australia), Adelaide (capitala statului South Australia), Darwin (capitala Northern Teritory), Hobart (capitala Tasmaniei). Suprafaţă este de 7.741.220 kmp (locul 6 în lume) şi are o populaţia de 23,9 milioane de locuitori (2015), potrivit worldpopulationreview.com.

Natura

Australia are multe frumuseţi naturale, datorită teritoriului extrem de mare, multe dintre acestea unice în lume. Printre ele se află: Marea Barieră de Corali, Uluru, un sit sacru pentru poporul indigen Anangu, golful Shark Bay, formaţiunea calcaroasă Pinnacles, Cascada MacKenzie, Fraser Island, cea mai mare insulă de nisip din lume, Parcul Naţional Kakadu, parcurile naturale din Tasmania de vest, multe dintre acestea aflându-se pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Marea Barieră de Corali poate fi caracterizată, potrivit www.interferente.ro, ca una dintre cele şapte minuni ale lumii naturale, fiind mai mare decât Marele Zid Chinezesc şi singura structura vie de pe planetă observabilă din spaţiu. Este cel mai întins organism viu, cuprinzând aproximativ 3.000 de recife şi 300 de insule ce se întind de-a lungul a 2.600 kilometri şi acoperă o suprafaţă de 344.400 km (mai mare decât Irlanda şi Marea Britanie împreună).

Recifele sunt rezultatul a 10.000 de ani de activitate, în timpul cărora oceanul s-a ridicat până la nivelul actual, după ultima era glaciară. Din anul 1981, Marea Barieră de Corali face parte din patrimoniul mondial UNESCO.

Generaţii întregi de exploratori, oameni de ştiinţă şi turişti au catalogat reciful drept o minune a naturii. El este alcătuit din plute şi insuliţe de corali legate între ele, în diverse stadii de dezvoltare şi separate prin canale înguste, întortocheate. În unele locuri, lângă Capul Melville din nord, reciful este o panglică subţire de corali, în timp ce lângă Capul Manifold din sud sunt plute de până la 320 km lăţime.

     Marea Barieră de Corali este compusă şi construită din miliarde de organisme mici, cunoscute sub numele de corali polipi. Deşi baza acestui organism este moartă, suprafaţa este vie şi creşte în medie cu 15 cm pe an. Algele care trăiesc în interiorul unui polip ţes un adevărat schelet calcaros şi înmulţirea acestora a dus la formarea recifelor, unele vechi de milioane de ani.

Coralii, aflaţi pe fundul oceanului, au toate formele şi culorile, ceea ce oferă un spectacol submarin inedit. Preţiosul loc adună pe suprafaţa sa culori superbe precum: azur, indigo, safir şi alb din cel mai pur. Fără alge, polipii de coral ar fi nişte anemone de mare care trăiesc în colonii, iar recifele de corali n-ar exista.

Citeste si:  Kolmanskop, oraşul namibian fantomă, nouă destinaţie turistică în Africa

Spectaculoasa viaţă marină şi împrejurimile uluitoare fac din bariera de corali australiană una dintre cele mai mari minuni naturale ale lumii. Cu toate acestea, habitatul recifului de coral are un echilibru fragil, care poate fi uşor tulburat de schimbări. Practic, Marea Barieră de Corali moare încet din cauza temperaturii prea mari a apei oceanului, precum şi din cauza poluării din ce în ce mai accentuate.

Există unele proiecte de lege care au ca scop restricţionarea şi limitarea accesului în zonă pentru vasele de croazieră, dar acest lucru nu este suficient. Pentru ca şi generaţiile viitoare să se poată bucura de această minunăţie a naturii, specialiştii duc o luptă permanentă pentru a descoperi şi contracara efectele negative care ar putea duce la distrugerea Marii Bariere de Corali.

Cultura

Cultura ocupă un loc aparte în Australia. Filmul autohton este însă extrem de cunoscut pe plan internaţional, o serie întreagă de actori australieni având reuşite remarcabile de-a lungul vremii, mulţi dintre ei fiind câştigători ai premiului Oscar. Printre aceştia, Geoffrey Rush şi Russell Crowe, dar şi Naomi Watts, Heath Ledger, Guy Pearce, Eric Bana, Tony Collette, Rachel Griffiths, Paul Hogan şi Errol Flynn, ultimul renumit pentru rolurile de aventurieri romantici din anii 1930 şi 1940.

Actriţa Nicole Kidman, câştigătoare şi ea a premiului Oscar, reprezintă un caz aparte, având dublă cetăţenie: australiană şi americană.

La 14 ianuarie 2016, Academia Americană de Film a anunţat, la Los Angeles, nominalizările pentru cea de-a 88-a ediţie a premiilor Oscar, care vor fi decernate la 28 februarie 2016. Pe listă se află şi doi australieni: Cate Blanchett („Carol”), nominalizată la categoria „Cea mai bună actriţă în rol principal” şi George Miller („Mad Max: Fury Road”), nominalizat la categoria „Cel mai bun regizor”.

Pelicula „Mad Max: Fury Road”, cu zece nominalizări pentru prestigioasa statuetă, este producţia australiană cu cele mai multe nominalizări în istoria premiilor Oscar, potrivit „The Hollywood Reporter”. „Mad Max: Fury Road”, care se desfăşoară într-un viitor distopic, a depăşit musicalul „Moulin Rouge” al lui Baz Luhrmann, cu Nicole Kidman în rol principal, care deţinuse anterior acest record cu opt nominalizări la ediţia din 2001 a Oscarurilor şi care a câştigat faimoasa statuetă pentru costume şi decoraţiuni, realizate de Catherine Martin.

Citeste si:  Slănic Moldova: Complexul de schi îi poate primi, în premieră, pe practicanţii acestui sport

Actriţa Catherine Elise „Cate” Blanchett s-a născut pe 14 mai 1969 în Melbourne. Este câştigătoare a numeroase premii, printre care două premii Oscar, trei Globuri de Aur, trei premii BAFTA, trei premii Screen Actors Guild, precum şi un premiu pentru interpretare feminină (Volpi Cup) în cadrul Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia. Între 1998 şi 2010, Blanchett a fost nominalizată de cinci ori la Premiul Oscar. A intrat în atenţia lumii cinematografice internaţionale odată cu filmul „Elizabeth”, realizat în 1998, regizat de Shekhar Kapur, în care a interpretat rolul reginei Elizabeth I a Angliei.

A continuat seria de succese actoriceşti prin interpretarea reginei Galadriel din trilogia lui Peter Jackson „The Lord of the Rings”, a colonelului doctor Irina Spalko din filmul „Indiana Jones and the Kingdom of the Crystal Skull” şi a personajului Katharine Hepburn din filmul lui Martin Scorsese — „Aviatorul” („The Aviator”), rol pentru care a primit un Premiu Oscar pentru cel mai bun rol secundar. Împreună cu soţul său, Andrew Upton, conduce „Compania de teatru Sydney” („Sydney Theatre Company”).

George Miller s-a născut pe 3 martie 1945, la Brisbane, Queensland. Este regizor, scenarist şi producător. Este cel mai cunoscut pentru munca sa la seria Mad Max, dar a fost implicat şi în alte proiecte cum ar fi filmele pentru familie care au câştigat premiul Oscar: Happy Feet şi Babe.

Gastronomie

Australia are una dintre cele mai complexe bucătării din lume. Produsele proaspete şi de calitate, hrana marină abundentă şi influenţele etnice, combinate cu aromele asiatice şi tehnicile gastronomice europene au dat naştere unei bucătării originale şi apetisante, cum este cea australiană.

Specialiştii susţin că sunt trei ramuri principale ale bucătăriei australiene. Este vorba despre bucătăria tradiţională, care se referă la preparatele tradiţional-britanice („traditional cuisine”), bucătăria tradiţionalistă, folosită de aborigeni („bush food”) şi cea modernă (populară în ultimii 20 de ani), ce a înglobat influenţe din toată lumea, în special din ţările asiatice, zona mediteraneană şi din alte zone.

Ingredientele specifice bucătăriei australiene sunt carnea de pui, de vită, de oaie sau de miel, carnea de cangur tânăr, de emu, peştele şi fructele de mare foarte accesibile şi diversificate, cum ar fi cod barramundi, ton roşiatic din sud, whiting, stridii, homari de golf, raci, crabi cu carapacea moale, biban australian, dar şi cerealele, fructele exotice (mango, lychee, rambutan, papaya, banană, ananas dulce, lime, pomelo, jackfruit sau jaka, mamey sapote şi sapote negru, abiu, carambola, graviola, fructul pasiunii, pitaya, sapodilla, fructul stea, vanilia).

Australia are băuturi deosebit de aromate, cum ar fi vinurile albe (Chardonnay) sau roşii (Cabernet Sauvignon şi Shiraz), berea lager sau romul de melasă.

Citeste si:  Fotbal: CM2010 - 'Spania, cea mai bună echipă a tuturor timpurilor'

Câteva dintre cele mai renumite preparate culinare australiene sunt: Vegemite (o pastă consistentă din legume, puternic condimentată, la care se adaugă extract de drojdie de bere şi care se serveşte pe pâine prăjită sau biscuiţi săraţi; Damper (o pâine coaptă direct în cenuşă, ideală pentru o gustare rapidă); biscuiţii Anzac, care se fac din fulgi de ovăz, nucă de cocos, făină, zahăr, unt, sirop de zahăr, bicarbonat de sodiu şi apă fierbinte; Chiko Roll (un snack foarte popular din carne de berbec/miel, ţelină, varză, orz, orez, morcov şi condimente, toate tocate şi „ambalate” într-un tub de aluat gros din ouă, făină, apă şi sare); Boston Bun (preparat tradiţional australian, de fapt un blat dens şi aromat cu diferite condimente şi o glazură cremoasă din unt, zahăr şi nucă de cocos).

Unul dintre cele mai apreciate deserturi este prăjitura din pandişpan Lamington.

 Ingredientele pentru aluat sunt cele obişnuite: făină, ouă, zahăr, unt, praf de copt şi zahăr vanilat (cantităţile diferă). La glazură se foloseşte: ciocolată, lapte, zahăr pudră vanilat, cacao neagră, unt şi fulgi de cocos. Se bat ouăle cu mixerul până devin spumoase, apoi se adaugă zahărul, care trebuie să se dizolve prin mixare. Se adaugă făină amestecată în prealabil cu amidon, vanilia şi praful de copt.

Se amestecă încet cu lingura şi se adaugă untul topit. Se toarnă compoziţia într-o tavă dreptunghiulară, tapetată cu hârtie de copt, şi se coace 20-30 minute, la foc potrivit. Glazura se prepară astfel: se amestecă zahărul pudră vanilat cu cacao, se pune laptele, ciocolata ruptă bucăţi şi untul într-o cratiţă pe „bain marie”.

Se lasă să se topească, apoi se adaugă cacaua amestecată cu zahărul şi se fierbe totul, amestecându-se continuu cu o lingură, până la obţinerea unei compoziţii omogene. Se lasă să se răcească. Se taie pandişpanul în 24 de bucăţi dreptunghiulare. Se ia câte o bucată, care se dă prin sosul de ciocolată până se acoperă perfect şi apoi se tăvăleşte prin fulgii de cocos.

Prăjitura se poate umple cu cremă de vanilie (sau lămâie) şi/sau gem de căpşune. Bucăţile se aşează pe un platou şi se dau la rece jumătate de oră, apoi se pot servi. Lamington este deosebit de savuroasă, mai ales alături de o cafea tare. Nu este consumată peste tot în Australia, dar a primit şi o „zi naţională”, respectiv 21 iulie („Lamington National Day”). (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata