Datoriile financiare ale părinţilor pot influenţa bunăstarea emoţională a copiilor

Unele tipuri de datorii, cum ar fi creditele ipotecare şi creditele pentru educaţie, sunt legate de o mai consistentă bunăstare a copilului în timp ce datoriile negarantate precum cardurile cu sold creditor şi facturile medicale restante sunt legate adesea de probleme de comportament ale copiilor, potrivit unui studiu american citat de uk.reuters.com.

Descoperirile noastre subliniază că o datorie financiară poate fi atât pozitivă, cât şi negativă, în funcţie de scopul în care este utilizată, precum şi de preţul sau costul la care se face împrumutul, în ceea ce priveşte ratele dobânzilor, taxele şi altele asemenea”, a declarat autorul principal al studiului, Lawrence M. Berger, de la Institute for Research on Poverty din cadrul Universităţii Wisconsin din Madison.

„Este logic că preluarea datoriilor pentru investiţii specifice poate fi benefică — de exemplu, luarea de credite pentru elevi în scopul de a merge la colegiu sau a unui credit ipotecar pentru a cumpăra o casă — putând duce la rezultate sociale şi economice mai bune, în timp ce a lua pe datorie negarantată, cum ar fi creditele prin card de credit sau creditele pe termen scurt ‘payday loans’, care nu sunt legate de astfel de investiţii, nu ar putea duce la rezultate similare, a spus Berger prin e-mail.

Cercetătorii au analizat datele de pe un eşantion naţional de participanţi recrutaţi de pe când erau copii în 1979, precum şi de la copiii acestor subiecţi, care au început să fie incluşi în eşantion din 1986. Întregul grup de subiecţi a fost urmărit în cadrul acestui studiu până în anul 2008.

Cercetătorii s-au axat pe 9.011 subiecţi copii şi pe mamele lor, care au fost intervievaţi la fiecare doi ani cu privire la problemele de comportament ale copiilor. Echipa de cercetare a împărţit, de asemenea, datoriile părinţilor în patru categorii: cele legate de casă, de educaţie, de automobil şi cele negarantate — inclusiv cardurile de credit, banii datoraţi persoanelor fizice sau băncilor şi creditele medicale.

Familiile cu datorii tind să fie mai educate, cu aptitudini academice şi o stimă de sine mai mari. De asemenea, în cadrul grupului studiat aceşti părinţi cu datorii erau cel mai adesea căsătoriţi şi proprietari ai caselor lor decât părinţii fără datorii, probabil pentru că multe persoane defavorizate au acces la credite şi sunt mai susceptibile de a lua bani pe datorie, scriu autorii în revista ‘Pediatrics’.

Pe măsură ce datoria globală a familiei a crescut, la fel s-a întâmplat şi cu problemele comportamentale ale copilului, iar acest lucru a variat în funcţie de tipul de datorii. Niveluri mai ridicate ale creditelor ipotecare şi ale celor pentru probleme de educaţie au fost legate de mai puţine probleme de comportament, în timp ce creşterea datoriei negarantate din familie era concomitentă cu mai multe probleme de comportament ale copiilor.

„Ceea ce nu este clar în munca noastră este dacă există anumite praguri, în termeni absoluţi sau relativi, în ceea ce priveşte veniturile sau câştigurile, la care ar trebui să vă faceţi griji referitoare la influenţa datoriilor asupra dezvoltării copilului”, a spus Berger.

„Cred că părinţii pot fi atenţi să nu discute despre dificultăţile financiare în faţa copiilor lor” şi să nu aibă dispute frecvente pe aceste teme în faţa lor, a declarat Patricia Drentea de la University of Alabama din Birmingham, care nu a participat la acest studiu.

„Aceste descoperiri nu ne spun că, dacă luaţi un credit ipotecar, copiii vor fi mai fericiţi”, a comentat pe email dr. John Gathergood, economist de la Universitatea din Nottingham (Marea Britanie).

Dar ceva despre tipul de familii care iau credite ipotecare, comparativ cu tipul de familii cu carduri de credit sau împrumuturi scumpe ar fi important de ştiut pentru bunăstarea copilului, a declarat Gathergood pentru ‘Reuters Health’.

Eforturile de colectare sunt mai riguroase pentru datorii negarantate şi pot fi mai stresante, a declarat Heikki Hiilamo, cercetător de politică socială la Universitatea din Helsinki (Finlanda), care, de asemenea, nu a luat parte la elaborarea acestui studiu.

Însă acesta este unul dintre primele studii pe tema datoriilor financiare ale părinţilor şi bunăstarea copilului, aşa că domeniul ar trebui să fie investigat în continuare, a declarat Heikki Hiilamo pentru ‘Reuters Health’.

„Ar putea fi obişnuit gândul că cei care se luptă cu datorii (în special negarantate) au luat decizii financiare proaste sau neprudenţiale”, a spus Berger. „Cu toate acestea, mulţi dintre cei cu carduri de credit, carduri medicale şi credite pe termen scurt şi-au asumat astfel de datorii deoarece nu aveau alte alternative financiare”, a adăugat sursa citată.

Salariile au stagnat sau au scăzut de mai multe decenii, în special cele inferioare de pe piaţa forţei de muncă, în timp ce creditele au devenit mai uşor accesibile, în mare parte datorită politicilor de dereglementare financiară, a mai spus autorul principal al studiului Lawrence M. Berger.

„Astfel, multe persoane şi familii apelează la credite, pur şi simplu pentru a rămâne pe linia de plutire”, a spus el. „Deşi nu a fost abordată în analizele noastre, consilierea şi educaţia financiară pot fi benefice pe termen scurt, ajutând indivizii şi familiile în a alege strategii de reducere a costurilor datoriei şi, odată luate, de rambursare cât mai eficientă posibil”, a mai spus Berger, citat de uk.reuters.com. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Loading...

Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.