Raport MCV: Ţinta stabilităţii pentru noile coduri pare la fel de îndepărtată ca la momentul adoptării lor

0

Ținta stabilităţii pentru noile coduri (Codul penal şi Codul de procedură penală), intrate în vigoare în urmă cu doi ani, pare a fi la fel de îndepărtată ca la momentul adoptării lor, iar o sursă persistentă de instabilitate au reprezentat-o procedurile parlamentare recurente privind codurile, relevă raportul pentru România elaborat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi publicat miercuri, la Bruxelles, de Comisia Europeană.

”Unele modificări sunt inevitabile şi, în consultare cu sistemul judiciar, guvernul a propus modificări menite să remedieze problemele identificate încă din primăvara anului 2014. Totuşi, modificările respective nu au fost încă adoptate de către Parlament. În acelaşi timp, Parlamentul a acordat o atenţie deosebită unui număr de modificări care au reprezentat o sursă de controverse. Autorităţile judiciare, societatea civilă şi statele membre au criticat aceste modificări pe motiv că ar prejudicia lupta împotriva corupţiei şi ar reduce capacitatea autorităţilor de aplicare a legii şi a instanţelor de a desfăşura urmăriri penale şi de a aplica sancţiuni. În timp ce unele dintre acestea pot fi caracterizate drept modificări ‘originale’, altele au fost adoptate de o cameră a Parlamentului şi au beneficiat de proceduri de urgenţă, în timp ce modificările propuse de Ministerul Justiţiei au trebuit să aştepte”, se arată în raport.

Potrivit acestuia, unele dintre modificările de anul trecut reveneau asupra modificărilor adoptate în decembrie 2013, deşi trebuie remarcat faptul că, spre deosebire de situaţia precedentă, modificările nu au fost aprobate de legiuitor.

”Toate modificările trebuie examinate din nou de Camera Deputaţilor în calitate de cameră decizională. Dezbaterea nu a fost reluată după vacanţa de vară, deşi continuă să fie depuse noi propuneri de modificări, ceea ce menţine în continuare o situaţie de incertitudine. Parlamentul ar trebui să soluţioneze situaţia, respectând opinia autorităţilor judiciare”, recomandă executivul UE.

Documentul aminteşte că o serie de decizii ale Curţii Constituţionale au ridicat probleme importante cu privire la coduri şi au cerut să se opereze modificări şi că unele dintre chestiunile ridicate abordează aspecte fundamentale din noile coduri, cum ar fi ideea că o procedură preliminară pentru a clarifica aspectele cu caracter tehnic mai pronunţat dintr-un dosar ar putea avea loc fără prezenţa părţilor.

”Deşi sistemul judiciar şi guvernul şi-au adaptat imediat practica sau au propus modificări legislative, insecuritatea juridică nu poate fi evitată atât timp cât modificările sunt încă în curs de adoptare la Parlament.

Simultan cu aceste discuţii privind cadrul juridic, a continuat activitatea de punere în aplicare a codurilor în forma în care au fost adoptate. Percepţia generală este că judecătorii şi procurorii şi-au exprimat satisfacţia cu privire la noul cadru juridic şi că instituţiile judiciare, judecătorii şi procurorii, precum şi grefierii şi-au continuat eforturile pentru ca reforma să fie pusă în practică — adaugă raportul din cadrul MCV publicat miercuri.

”ÎCCJ, procurorul general, CSM, Institutul Naţional al Magistraturii (INM) şi Ministerul Justiţiei au depus deopotrivă eforturi specifice pentru a oferi sprijin susţinut tuturor instanţelor şi parchetelor în scopul facilitării tranziţiei şi al depăşirii obstacolelor. Ministerul Justiţiei a continuat să ia măsuri pentru a suplimenta numărul de posturi, în special de grefieri şi de inspectori judiciari. Aceste eforturi au fost sprijinite şi de programele de formare oferite de INM şi Școala Naţională de Grefieri. În general, acest lucru este, de asemenea, valabil în ceea ce priveşte punerea în aplicare a Codului civil şi a Codului de procedură civilă, perioada de tranziţie necesară pentru soluţionarea cauzelor anterioare noilor coduri în paralel cu noile cauze fiind acum în mare parte încheiată. Există dovezi că obiectivul creşterii eficacităţii în înfăptuirea actului de justiţie a fost atins. Cu toate acestea, aranjamentele logistice necesare pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor care ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016 sunt cu mult întârziate, fiind gata mai puţin de un sfert din spaţiile necesare. Rezultatul este că intrarea în vigoare a acestor aspecte ale Codului de procedură civilă a fost amânată cu un an. Va fi important să existe un plan clar care să fie pus în aplicare pentru a se evita o nouă amânare”, mai menţionează raportul.

Comisia reia recomandarea de anul trecut ca faza actuală a reformei codurilor juridice ale României să fie încheiată rapid printr-un acord în Parlament privind modificarea codurilor, adoptându-se numai modificările care respectă opiniile instituţiilor judiciare, astfel cum au fost prezentate de guvern. De asemenea, guvernul şi CSM ar trebui să elaboreze un plan clar prin care să se asigure că noul termen-limită pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor restante din Codul de procedură civilă poate fi respectat.

Raportul aminteşte că, în conformitate cu rolul său constituţional, ÎCCJ are principala responsabilitate în ceea ce priveşte dezvoltarea consecvenţei jurisprudenţei şi asigurarea unei interpretări uniforme a legislaţiei, precum şi a unor practici uniforme. Aceasta a devenit un aspect tot mai important al activităţii ICCJ, declanşat prin mecanisme juridice definite, dar şi încurajat prin măsuri manageriale, cum ar fi întâlniri şi discuţii la nivel naţional cu reprezentanţi ai curţilor de apel, ai CSM şi ai INM. Aceste reuniuni se concentrează asupra chestiunilor despre care există interpretări divergente, iar soluţiile comune se comunică tuturor instanţelor prin intermediul unor orientări.

Documentul reţine faptul că asigurarea accesului online deschis şi cu posibilitate de căutare la toate hotărârile judecătoreşti (recomandare formulată în rapoartele privind MCV) este unul dintre mijloacele menite să îi ajute atât pe magistraţi, cât şi pe justiţiabili să facă trimitere la cauze şi hotărâri similare. Un proiect de a publica online toate hotărârile judecătoreşti, aflat în discuţie deja de câţiva ani, a fost în cele din urmă pus în aplicare — remarcă executivul comunitar în raportul său.

Comisia recomandă continuarea activităţii de promovare a reformelor, putându-se considera că acestea au consolidat profesionalismul magistraţilor. ”În acest context, un cadru legislativ stabil ar fi benefic. Recomandările anterioare privind raţionalizarea instanţelor şi îmbunătăţirea executării hotărârilor judecătoreşti rămân valabile. Noul CSM ar trebui să instituie măsuri clare de promovare a transparenţei şi a responsabilităţii, inclusiv prin asigurarea unui program regulat de reuniuni deschise cu adunări ale judecătorilor şi procurorilor la toate nivelurile, a unui dialog permanent cu societatea civilă şi a unui raport anual”, adaugă raportul prezentat miercuri de Comisia Europeană.

În legătură cu gestionarea şi eficienţa resurselor, documentul relevă că Ministrul Justiţiei a pledat cu succes cauza importanţei reformei sistemului judiciar şi guvernul a sprijinit, de exemplu, alocarea a 390 de posturi suplimentare, în timp ce bugetul alocat în acest sens a crescut cu 46% faţă de 2013.

”Dezvoltarea unor instrumente de gestionare utile pentru sistemul judiciar va contribui la utilizarea eficace a acestor resurse. În toate instanţele au fost instalate instrumente de colectare a informaţiilor statistice, care sunt utilizate pentru a ameliora furnizarea serviciilor. Alte instrumente electronice, cum ar fi dosarele electronice pentru părţi şi judecători, sunt introduse cu titlu experimental în mai multe instanţe. Reforma structurală a sistemului judiciar trebuie, de asemenea, să fie însoţită de modernizarea clădirilor şi a sistemelor informatice: sunt în curs de desfăşurare o serie de lucrări de construcţie sau de reabilitare a instanţelor, finanţate prin intermediul împrumuturilor acordate de Banca Mondială”, notează documentul citat.

Raportul subliniază că modificările aduse anul trecut Codului civil prevedeau că hotărârile judecătoreşti pot fi executate în mod direct de către executorii judecătoreşti, în scopul accelerării procedurii.

Cu toate acestea, modificările au fost anulate de Curtea Constituţională în luna decembrie. De fapt, CSM raportează o creştere a numărului de cazuri nelitigioase de punere în aplicare care sunt pendinte în instanţă. În cadrul planului de acţiune pentru perioada 2015-2020 sunt prevăzute măsuri de îmbunătăţire a executării hotărârilor judecătoreşti, cum ar fi crearea unei baze de date electronice pentru a monitoriza cazurile de executare silită, dar există dovezi clare că executarea hotărârilor judecătoreşti, inclusiv a celor definitive împotriva statului (autorităţi centrale sau locale), rămâne adesea problematică. Acesta este un domeniu care ar putea fi relevant în contextul mai larg al eforturilor depuse de guvernul român pentru modernizarea administraţiei publice”, mai menţionează raportul. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.