Doru Darabont (INCDPM): Stresul este considerat a fi cauza a peste jumătate din numărul total de zile lucrătoare pierdute

Stresul ocupă locul al doilea în topul problemelor de sănătate cel mai frecvent raportate în Europa şi, împreună cu alte riscuri psihosociale, este considerat a fi cauza a peste jumătate din numărul total de zile lucrătoare pierdute, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, Doru Darabont, director general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii ‘Alexandru Darabont’ (INCDPM).

Potrivit acestuia, meseriile din domeniul construcţiilor şi acelea care presupun expunerea la noxe chimice se numără printre cele mai riscante, la polul opus situându-se cele care implică activitatea de birou, deşi nici aici nu trebuie neglijate riscurile psihosociale, care se manifestă, de exemplu, prin intensificarea sarcinilor de muncă sau termene de realizare foarte strânse.

De asemenea, Darabont a vorbit despre sistemul de compensare a riscurilor, precizând că nu trebuie să fie o alternativă la măsurile de asigurare a securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.

AGERPRES: Care este meseria pe care o consideraţi cea mai periculoasă?

Doru Darabont: Sunt meserii care comportă riscuri intrinseci, cum ar fi cele din domeniul contrucţiilor, unde se lucrează la înălţime, se lucrează în condiţii meteo diverse, cu expunere la intemperii sau la temperaturi ridicate pe timp de vară. Mai sunt meseriile care presupun expunere la noxe chimice chiar dacă sunt luate măsuri de prevenire şi de reducere a expunerii la noxe.

Caracterul periculos sau mai puţin periculos al acestora depinde foarte mult de măsurile care se iau. Chiar şi în cazul meseriilor din construcţii, dacă port echipamentul individual de protecţie, dacă schela pe care mi-o pune la dispoziţie angajatorul este una conformă, cu toate elementele complete, atunci sigur că riscurile sunt mai mici. Doar acţiunea voită a lucrătorului, contrar instrucţiunilor, determină riscul. Este foarte greu de ierarhizat meseriile şi a spune acesta este periculoasă, acesta este deloc periculoasă.

Nu pot vorbi se siguranţă la locul de muncă fără să iau măsurile de prevenire şi protecţie necesare. În general, se acceptă că activitatea de birou este cea mai puţin periculoasă. Totuşi, nu trebuie să minimizăm riscurile prezente în aceste activităţi. Astfel, o atenţie aparte trebuie acordată riscurilor psihosociale, prezente în toate activităţile, care se manifestă, de exemplu, prin intensificarea sarcinilor de muncă sau termene de realizare foarte strânse. În acest context, Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă arată că stresul ocupă locul al doilea în topul problemelor de sănătate cel mai frecvent raportate în Europa şi, împreună cu alte riscuri psihosociale, este considerat a fi cauza a peste jumătate din numărul total de zile lucrătoare pierdute.

AGERPRES: Cum apreciaţi că este raportul riscuri/compensări materiale sau salariu în cadrul companiilor din România?

Doru Darabont: Compensările materiale nu trebuie să fie o alternativă la măsurile de asigurare a securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. Angajatul trebuie să fie conştient că vine la serviciu pentru a-şi pune în valoare capacitatea de muncă şi pentru ca organizaţia să beneficieze pe termen lung de contribuţia sa.

AGERPRES: Cât de mult consideraţi că se preocupă companiile de condiţiile de sănătate şi securitate în care lucrează angajaţii?

Doru Darabont: Preocuparea companiilor faţă de condiţiile de securitate şi sănătate în care lucrează angajaţii poate fi comparată cu preocuparea pe care oamenii o acordă propriei sănătăţi. Aşa cum mulţi dintre noi suntem foarte atenţi cu propria sănătate, aşa există multe companii care au printre priorităţi asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor săi. Aceste companii consideră că securitatea şi sănătatea în muncă reprezintă o condiţie esenţială pentru asigurarea competitivităţii lor.

AGERPRES: Cum este legislaţia in România în ceea ce priveşte protecţia muncii din România comparativ cu cea din alte state?

Doru Darabont: Începând cu anul 2006, legislaţia românească în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este armonizată cu legislaţia europeană în domeniu. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 transpune prevederile Directivei Consiliului nr.89/391/CEE, iar directivele specifice sunt transpuse prin hotărâri de Guvern. În acest fel, legislaţia din România în acest domeniu este similară cu legislaţia din celelalte state membre ale Uniunii Europene.

AGERPRES: Ce ar trebui să schimbăm sau să modificăm?

Doru Darabont: La nivelul legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă considerăm că este necesară completarea legislaţiei actuale cu acte normative care să trateze aspectele specifice fiecărui domeniu de activitate, aspecte care nu sunt şi nu pot fi cuprinse în actele normative generale, cum sunt Legea 319/2006 şi hotărârile de Guvern care transpun directivele europene specifice.

Completarea legislaţiei cu prevederi specifice fiecărui domeniu de activitate, de exemplu construcţii, transporturi rutiere sau prelucrarea metalelor, ar veni în sprijinul angajatorilor care, în prezent, trebuie să-şi elaboreze singuri aceste prevederi sub forma instrucţiunilor proprii, şi ar creşte eficienţa activităţii de prevenire şi protecţie în companii. INCDPM poate avea o contribuţie importantă în această direcţie, prin experienţa de peste 20 de ani pe care o deţine în fundamentarea legislaţiei naţionale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

La nivelul companiilor, ar trebui îmbunătăţită cultura organizaţională. Angajatorii ar trebui ştie mai mult despre importanţa securităţii şi sănătăţii în muncă pentru organizaţiile pe care le conduc, despre profitul pe care-l pot obţine investind în activităţile de prevenire a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Lucrătorii ar trebui să ştie că securitatea şi sănătatea în muncă este responsabilitatea fiecărui angajat, pe orice nivel ierarhic s-ar afla, şi că rolul lor nu se rezumă numai la respectarea instrucţiunilor primite de la angajator, ci implică şi participarea lor activă la îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă.

AGERPRES: De ce ar trebui îmbunătăţită cultura organizaţională la nivelul companiilor?

Doru Darabont: Se formează greu. Acesta este până la urmă un element care se realizează nu în momentul în care lucrătorul intră în companie, ci cu mult înainte, încă de pe băncile şcolii. În momentul de faţă, în sistemul nostru de învăţământ, problema securităţii şi sănătăţii în muncă este slab reprezentată.

AGERPRES: Unde ar trebui să înveţe, la şcoală?

Doru Darabont: În ţările europene noţiunile elementare se securitate şi sănătate în muncă, cum ar fi riscul, se învaţă de la grădiniţă. Sigur, riscul este prezentat pe înţelesul copilului. I se prezintă un aragaz cu o flacără şi i se spune că pericolul este flacăra, iar riscul este de arsură. Copilul învaţă astfel noţiunea de risc pe care o va dezvolta mai târziu.

AGERPRES: Ce sectoare consideraţi că ar trebui să reevalueze condiţiile de muncă pe care le oferă angajaţilor?

Doru Darabont: Sectoarele în care trebuie acordată o mai mare atenţie activităţilor de securitate şi sănătate în muncă sunt cele în care se înregistrează un număr ridicat de accidente de muncă, aşa cum este, de exemplu, sectorul construcţiilor. De asemenea, o astfel de reevaluare ar trebui să fie realizată de către orice companie care înregistrează un accident de muncă sau o boală profesională.

AGERPRES: Care au fost cele mai costisitoare recomandări în ceea ce priveşte protecţia muncii făcute de instituţie unei firme-companii?

Doru Darabont: Printre activităţile conexe activităţii de cercetare-dezvoltare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, INCDPM realizează pentru agenţii economici, pe bază de contract, identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru fiecare componentă a sistemului de muncă, respectiv executant, sarcină de muncă, mijloace de muncă/echipamente de muncă, pe locuri de muncă/posturi de lucru. În cadrul acestei activităţi, sunt propuse măsuri pentru eliminarea sau reducerea riscurilor. Măsurile cele mai costisitoare sunt cele care implică modificări de natură tehnică la locurile de muncă, de exemplu, montarea unei instalaţii de captare a noxelor sau modernizarea unui echipament tehnic. Totuşi, aceste măsuri sunt cele mai eficiente, în raport cu măsurile organizatorice, care implică, de exemplu, instruirea lucrătorilor privind evitarea unei zone periculoase.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii „Alexandru Darabont” din punct de vedere al proiectelor in care este implicat?

Doru Darabont: Proiectele de cercetare sunt realizate atât în cadrul unor programe cu finanţare europeană sau naţională cât şi în cadrul unor contracte încheiate cu agenţii economici. Principalele domenii de cercetare sunt: evaluarea riscurilor şi managementul securităţii şi sănătăţii în muncă; ergonomia sistemelor de muncă; riscuri chimice şi biologice; combaterea zgomotului şi vibraţiilor; riscuri electrice şi mecanice; mijloace individuale de protecţie.

Un aspect de menţionat este că INCDPM are în structura sa Punctul Focal pentru România al Agenţiei Europene de Securitate şi Sănătate în Muncă şi, în această calitate, joacă un rol important în promovarea securităţii şi sănătăţii în muncă şi în diseminarea pe scară largă a informaţiilor în acest domeniu la nivel naţional.

De asemenea, INCDPM desfăşoară o serie de activităţi conexe activităţii de cercetare-dezvoltare cum ar fi: certificarea calităţii de protecţie a echipamentelor tehnice şi a echipamentelor individuale de protecţie, prin organismul de certificare ICSPM-CS; formarea şi perfecţionarea specialiştilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă prin cursuri de specialitate; asistenţă tehnică acordată agenţilor economici pentru efectuarea de măsurători ale noxelor fizice şi chimice în mediul de muncă; microproducţia de unguente de întreţinere sau de protecţie a pielii cu diferite destinaţii (de exemplu, lucrul cu derivaţi petrolieri, soluţii acide, expunere la radiaţii calorice). (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.