45 de ani de la aselenizarea navei ”Appolo-14”

Aselenizarea navei americane ”Appolo-14” a avut loc la 5 februarie 1971. Lansarea a avut loc la 31 ianuarie 1971, cu racheta Saturn-509, în cabina modulului de comandă aflându-se Alan Shepard, Stuart Roosa şi Edgar Mitchell. „‘Appolo-14” a fost a opta misiune din programul Apollo şi a treia care a dus oameni pe Lună, aşa cum se arată în „Enciclopedia programelor spaţiale 1957-1977” – Editura Militară, 1979.

Separarea vehiculelor s-a produs lin, pentru a nu se produce modificări necontrolate ale orbitei modului lunar „Antares”. Naveta s-a apropiat tot mai încet de solul selenar, viteza fiind micşorată treptat de la 50 m/s la 10 m/s. Când mai erau de parcurs 150 de metri s-a trecut la pilotaj manual, pentru alegerea locului de aselenizare. Debarcarea a avut loc, la numai 26 de metri de punctul vizat, în regiunea craterului Fra Mauro, limitrof Mării Florilor.

Evenimentul a fost relatat, pe larg, la vremea respectivă: „Aselenizarea lui ‘Antares’ a fost realizată prin utilizarea unei tehnici noi în comparaţia cu cele folosite în cadrul misiunilor ‘Appolo’ 11 şi 12. Modulul lunar a început manevra sa de frânare de la înălţimea de 17 km de Lună, periseleniul orbitei joase de pe care s-a desprins de cabina de comandă, faţă de altitudinea de 11 km de la care a început în cazurile precedente.

Operaţiunea de aselenizare, care a durat în total 11 minute şi 32 de secunde, a avut trei etape.

În prima, motorul principal al etajului de coborâre a fost pus în funcţiune cu putere maximă timp de 8 minute şi 30 de secunde, reducând viteza modulului de la 6.100 km pe oră la 65 km pe oră. La sfârşitul acestei faze, modulul a coborât până la altitudinea de 2.240 metri şi a pătruns în ‘poarta mare’ a aselenizării, abordând unghiul cel mai favorabil de apropiere de sol. În acest moment ‘Antares’ a fost redresat şi orientat.

Din cauza defecţiunii semnalate la unul din computerele modulului lunar, Alan Shepard a preluat comanda manuală, fiind ajutat de ordinatoarele de urgenţă şi ghidaj. Motorul a continuat să funcţioneze însă cu o putere variabilă, intrând în etapa a doua — manevra de apropiere de locul aselenizării — care a durat 1 minut şi 40 de secunde. Modulul s-a deplasat mai mult pe orizontală, coborând totuşi până la altitudinea de 1 500 metri.

În acel moment, ‘Antares’ a pătruns prin ‘poarta mică’ — unghiul cel mai favorabil de abordare a locului pentru aselenizarea directă. A început a treia fază — coborârea propriu-zisă. Ultimii 30 de metri au fost parcurşi în coborâre verticală, exact deasupra locului de debarcare. „Antares” s-a imobilizat exact pe locul indicat. Astronauţii au comunicat cu Centrului de control că operaţiunea s-a desfăşurat excelent.”

„Nici un picior de om nu a călcat vreodată pe rocile stâncoase ale regiunii Fra Mauro, dar Alan Shepard şi Edgard Mitchell le-au descris în momentul aselenizării de parcă s-ar fi înapoiat într-un loc cunoscut. ‘Craterul Con’, a anunţat Shepard în momentul când se apropia de zona prevăzută pentru aselenizare. ‘Chiar la dreapta mea’, l-a completat Mitchell, Shepard a precizat: ‘puţin mai la sud de linia de demarcaţie dintre grupurile de trei şi două cratere’ (luate ca puncte de reper). Câteva secunde mai târziu, Mitchell transmitea: ‘Trecem chiar pe deasupra zonei din mijloc a celor trei cratere’. Primele cuvinte pronunţate de astronauţi pe Lună au confirmat aselenizarea. ‘Ne aflăm pe suprafaţa Lunii’, a transmis Mitchell, completat de Shepard: ‘Am avut o aselenizare excelentă. Am debarcat pe o pantă, nu chiar cea stabilită, dar suntem fizxaţi bine şi chiar în zona de aselenizare”.

După încheierea procesului de aselenizare ştirile agenţiei au continuat să transmită informaţii despre desfăşurarea misiunii ”Appolo-14” până la încheierea cu succes a acesteia: „Prima ieşire pe Lună a celor doi astronauţi de pe ‘Appolo-14’ a început la ora 16,54 (ora Bucureştiului), cu aproape o oră întârziere faţă de Programul iniţial, ca urmare a unor defecţiuni la sistemele de comunicare ale costumelor selenare. Primul care a coborât pe lună a fost Alan Shepard, care devine al cincilea american ce păşeşte pe Selene (…).”

„Coechipierul lui Alan Shepard, Edgard Mitchell, a păşit pe Lună la ora 17 (ora Bucureştiului), la câteva minute după comandantul său (…). Cei doi astronauţi vor petrece patru ore în afara modulului lunar Antares.”

„Primele cuvinte rostite de Shepard când a păşit pe Lună au fost: ‘Am străbătut un drum lung, dar acum suntem aici’. Cei doi astronauţi au început efectuarea programului prevăzut pentru prima lor plimbare lunară (…).”

Exploratorii au ieşit în afara modulului de două ori, potrivit sursei amintite, înregistrând 4 ore şi 48 de minute la prima ieşire, şi 4 ore şi 38 de minute la a doua. În cele două ieşiri cei doi astronauţi au instalat o cameră TV la 15 m de modul, au plantat drapelul american, au fixat vela de vânt solar şi antena parabolică, au debarcat gabrioleta (MET), au instalat un reflector laser, apoi modulele staţiei ALSEP, au conectat emiţătorul acestei staţii cu generatorul SNAP-27, au prelevat şi cules mostre de rocă (42,8 kg), au făcut numeroase fotografii, au efectuat o experienţă de detonare a 15 cartuşe pirotehnice pentru producerea de oscilaţii ale scoarţei selenare. De asemenea, s-au îndepărtat de modul, cu gabrioleta încărcată, până la cca 1 100 m.

În apropierea craterului „Cone Crater”, pe care l-au escaladat, au instalat un magnetometru portativ, cu ajutorul căruia s-a măsurat câmpul magnetic selenar local. În zonă, grosimea prafului era de 7 cm. Astronauţii au parcurs un itinerar accidentat, au urcat pante, au explorat mai multe cratere. La un moment dat, Shepard a aruncat, cu o tijă, o minge de golf, care a zburat mai bine de 1 km.

Startul de pe Lună şi întâlnirea cu nava, a avut loc după schema devenită clasică: etajul ascensional, pe orbită la 17/96 km; circularizarea orbitei la 110 km; joncţiunea; reconstituirea echipajului; direcţionarea spre Lună a etajului ascensional.

În drum spre casă, echipajul a trecut prin câteva experienţe fizice: electroforeză, transfer de căldură, dispersia lichidelor şi încălzirea diferitelor materiale în imponderabilitate.

Amerizarea a avut loc la 9 februarie, cu o întârziere de 19 secunde faţă de program, în Pacific, la 8 km de portavionul New Orleans, destinat recuperării.

Misiunea spaţială „Apollo-14” a avut o durată de 9 zile 39 min. (33 ore 3 min. 18 sec. pe Lună). (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES) Foto: nasa.gov

Loading...

Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.