Ligia Deca: Ajustarea continuă nu ar trebui făcută de la premisa că 20.000 de profesori, de mâine, nu mai au loc de muncă

Monitorizarea şi ajustarea continuă nu ar trebui făcute pornind de la premisa că un număr de profesori vor rămâne, de mâine, fără loc de muncă, ci avându-se în vedere că, după găsirea unei soluţii agreate, va exista o perioadă de tranziţie care nu presupune însă pierderea unei resurse umane esenţiale, a declarat, joi, consilierul de stat în Administraţia Prezidenţială Ligia Deca.

„Această pălărie deschisă a monitorizării şi ajustării continue trebuie să nu mai creeze atâta tensiune. Ea ar trebui făcută plecând de la premisa că nu avem o situaţie în care 20.000 de profesori sau 50.000, de mâine, nu mai au un loc de muncă. Ci trebuie plecat de la premisa că, odată ce găsim o soluţie agreată, oricare ar fi ea, există o perioadă de tranziţie în care sistemul îşi găseşte timpul să se aşeze, fără să pierdem o resursă umană care este esenţială”, a spus Ligia Deca, în cadrul dezbaterii „Viitoarele planuri-cadru — între aşteptări şi realitate”, organizată de Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” (FSE).

Ea a precizat că planurile-cadru pentru ciclurile de învăţământ trebuie corelate între ele.

Citeste si:  Educaţia, una dintre temele centrale ale campaniei lui Iohannis pentru prezidenţiale

„În momentul în care vom discuta despre finalizarea acestui proces va trebui să ne uităm şi la elemente precum corelarea reformei curriculare cu profilul absolventului. Este o dezbatere pe care, noi, Administraţia Prezidenţială dorim să o lansăm: ce ne dorim de la un absolvent de învăţământ primar, gimnazial, tehnic şi profesional, superior şi aşa mai departe, dar mai ales cum se îmbină ele. Putem să avem un plan-cadru minunat pentru clasele I-IV, încă unul minunat pentru clasele V-VIII şi unul fabulos pentru liceu, dar dacă ele nu se corelează este foarte greu de văzut finalitatea întregului sistem”, a explicat Deca.

Ea a reamintit că dezbaterea naţională pentru educaţie şi cercetare, iniţiată de preşedintele Klaus Iohannis, va viza principalele opţiuni strategice ale României în domeniu, care vor fi apoi transformate în obiective de ţară şi integrate într-o viziune pe termen lung (2018 — 2030).

„Ceea ce noi ne-am propus prin dezbaterea ‘România educată’ este să construim pe parcursul intervalului de timp până în anul 2018 (…) un pachet care să însemne o viziune pe termen lung, până la orizontul anului 2030. Ne dorim şi o serie de obiective de ţară, dar aceste obiective de ţară în domeniul educaţiei şi cercetării să nu existe într-un vid, ci în strânsă corelare cu obiectivele economice, sociale şi, de ce nu, de politică externă a României”, a spus Ligia Deca.

Citeste si:  Sindicaliştii din educaţie susţin în continuare că vor boicota sfârşitul de an şcolar

Preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, Sorin Cîmpeanu, a subliniat importanţa continuităţii, remarcând că actualul ministru a preluat proiecte deja începute şi asumate la nivelul sistemului.

„Am avut deja nouă miniştri ai Educaţiei în ultimii patru ani. (…) Poate ar fi cazul să ne oprim şi să îi lăsăm pe cei care îşi asumă responsabilităţi deloc simple. Trecând prin această poziţie, ştiu că cele mai multe lucruri, toate neajunsurile din sistem, la un moment dat ajung să se spargă în capul ministrului”, a spus el.

Cîmpeanu a apreciat de asemenea că ar fi utilă asumarea unui plan realist de atingere a unui plafon de 6% din PIB alocat Educaţiei, până în 2020, prin creşteri anuale succesive. În ceea ce priveşte planurile-cadru, el a apreciat modul în care s-a făcut definirea profilului absolventului de învăţământ primar, învăţământ gimnazial, învăţământ liceal, dar a adăugat că nu există o legătură între partea teoretică şi cele trei variante propuse.

Citeste si:  Ponta: Prin creşterea salariilor din Educaţie şi Sănătate ajungem la o decizie strategică pentru viitor

„S-au făcut foarte multe lucruri bune. Partea descriptivă — fără să pretind a fi un expert în ştiinţele educaţiei — am constatat că este conform aşteptărilor, defineşte competenţele cheie, defineşte abilităţile. Sunt impecabile toate acele lucruri. Nu reuşesc eu, probabil, din cauza faptului că nu sunt expert în ştiinţele educaţiei, să găsesc legătura dintre partea teoretică descriptivă şi cele trei variante propuse. Mie mi se pare că variantele propuse nu fac altceva decât să ia o oră dintr-o parte să o mute în altă parte. Să inducă motive de dispută în sistem şi în societate, în general, fără să rezolve problemele care au fost foarte corect enunţate în partea teoretică. Dar sunt convins că este un proces abia la început şi că prin astfel de discuţii se va ajunge la acel numitor comun”, a precizat Sorin Cîmpeanu. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata