A avea un creier mai mare nu este neapărat o veste bună

Se știa deja că un creier mai mare nu este neapărat garanţia unui plus de inteligenţă, însă, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista britanică ‘Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences’, o asemenea situaţie ar însemna mai degrabă un pericol de extincţie în regnul animal, informează AFP.

De multă vreme circulă ideea preconcepută că un creier mai mare este generator de inteligenţă, de mari abilităţi cognitive, de capacităţi superioare de prelucrare a informaţiilor, însă acest fel de supoziţii trebuie privite cu prudenţă, scrie AFP. Unele animale cu un creier foarte mare nu au un nivel ridicat de inteligenţă, cum ar fi de exemplu cașalotul, al cărui creier are nouă kilograme.

Pentru a compara ceea ce poate fi comparat, oamenii de știinţă preferă să studieze coeficienţii de encefalizare, care măsoară dimensiunea creierului în raport cu corpul. Chiar și în acest caz, coeficientul de encefalizare nu pare a fi un indicator real al coeficientului de inteligenţă (IQ). Conform unui studiu publicat în toamna anului trecut, inteligenţa umană este mai puţin legată de mărimea creierului și mai mult de modul în care este structurat.

De altfel bărbaţii, deși au în general creierul mai mare decât femeile, nu au demonstrat abilităţi cognitive mai avansate decât ale acestora.

Cercetătorul Eric Abelson, de la departamentul de știinţe biologice al Universităţii Stanford din SUA, a mers mai departe, avansând ideea că un creier cu dimensiuni mari ar putea fi un handicap în regnul animal.

Cercetătorul a calculat dimensiunea creierului la 1.679 animale (din 160 de specii diferite) și a comparat măsurătorile cu datele Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii, care evaluează riscul de dispariţie a mii de specii și sub-specii.

Specialistul a pus în evidenţă o corelaţie coeficientul de encefalizare și probabilitatea extincţiei, legătură care se dovedește mai puternică la animalele de talie mică.

Explicaţia ar fi că susţinerea unui creier de dimensiuni mari are un cost metabolic semnificativ. Acesta implică un consum mai mare de energie, fără a aduce, se pare, un spor de valoare de adaptare. Conform studiului efectuat de Eric Abelson, costurile unui coeficient ridicat de encefalizare depășesc avantajele în cazul speciilor mici.

În plus, studiul atrage atenţia că sporirea cunoașterii nu poate proteja fauna de pericolele de mediu ale epocii moderne, mai notează AFP. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Loading...

Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.