Parlamentul german diminuează facilităţile acordate migranţilor

Deputaţii germani au adoptat joi, cu o largă majoritate, o serie de măsuri ce înăspresc condiţiile de acordare a azilului pentru migranţi, printre aceste măsuri evidenţiindu-se cele care îngreunează regruparea familiilor, transmit agenţiile AFP şi EFE.

Astfel, migranţii care beneficiază de ‘protecţie subsidiară’, un statut imediat inferior celui de refugiat, nu vor putea să-şi aducă familiile în primii doi ani ai şederii lor în Germania. Este vorba în special despre cei care nu sunt eligibili pentru a primi azil, dar nici nu sunt repatriaţi în ţările lor, întrucât se consideră că viaţa lor ar putea fi pusă în pericol acolo.

În plus, ajutoarele sociale acordate migranţilor vor fi reduse. S-a decis şi crearea a cinci noi centre de înregistrare a solicitanţilor de azil, pentru a accelera mai ales examinarea cererilor care au cele mai mici şanse de a fi aprobate şi pentru a accelera expulzarea celor cărora li s-au respins aceste solicitări.

A fost aprobat şi un text separat ce conţine măsuri pentru expulzarea mai rapidă a delincvenţilor străini. Acesta a fost propus ca urmare a agresiunilor sexuale comise în noaptea de Anul Nou la Koln şi în alte oraşe germane de grupuri de bărbaţi care, conform semnalmentelor, provin din ţări nord-africane.

După ce Germania a primit anul trecut peste un milion de migranţi, în special musulmani, cancelarul Angela Merkel se confruntă în prezent cu criticile propriei tabere politice, cu scăderea popularităţii şi cu o izolare crescândă în Europa.

Totuşi, şefa guvernului de la Berlin refuză în continuare să plafoneze numărul migranţilor şi se opune închiderii frontierelor. În schimb, ea pledează pentru o abordare europeană, ceea în opinia sa presupune în primul rând împărţirea migranţilor prin cote obligatorii între statele Uniunii Europene.

Austria, ţară care a susţinut anul trecut politica Germaniei privind migraţia, şi-a revizuit recent poziţia şi a instituit o cotă zilnică de 80 de migranţi ce pot solicita azil autorităţilor de la Viena, plafonând de asemenea la 3.200 numărul migranţilor care au dreptul să intre pe teritoriul austriac pentru a-şi continua mai departe călătoria către alte ţări.

De asemenea, Austria a găzduit joi o reuniune la care a invitat statele de pe ruta balcanică parcursă de migranţi şi unele dintre vecinele acestora, spre nemulţumirea Germaniei, Comisiei Europene şi a Greciei, care nu au fost invitate.

Înaintea reuniunii, ministrul austriac de externe, Sebastian Kurz, a reproşat guvernului de la Atena că este interesat doar de expedierea cât mai rapidă a migranţilor către alte ţări, nu de stăvilirea acestui aflux. Cât despre Comisia Europeană, el a acuzat-o şi pe aceasta că îi lipseşte voinţa de a rezolva criza.

‘Nu cred că ducem lipsă de reuniuni în Europa. Ceea ce ne lipseşte este dorinţa de a reduce afluxul migranţilor’, a remarcat şeful diplomaţiei austriece.

La această reuniune s-a convenit un set de măsuri comune pentru controlul fluxului migrator, cu obiectivul declarat de a determina un răspuns al UE pentru soluţionarea acestei crize. Astfel, vor putea să treacă graniţa greco-macedoneană numai migranţii care dovedesc că provin din zone de conflict, respectiv Siria şi Irak, iar cei care nu au acte ori prezintă acte false, precum şi cei care provin din alte ţări, vor fi opriţi. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.