Salcâmul japonez împletit, ultima relicvă a cartierului evreiesc sătmărean

85

Un copac cu totul şi cu totul deosebit, aflat la câţiva metri de una dintre cele mai înalte clădiri din Transilvania, Palatul Administrativ din Satu Mare, atrage privirile trecătorilor prin forma trunchiului.

Dincolo de forma nemaiîntâlnită, salcâmul japonez împletit are o poveste senzaţională, fiind singura urmă a fostului cartier evreiesc, salvată printr-un miracol.

Despre salcâmul japonez de pe actualul bulevard Transilvania nu se ştiu prea multe lucruri. Se presupune că are până la 100 de ani. Dar nimeni nu ştie exact de ce are forma pe care o are. Chiar dacă această specie nu este protejată în România, exemplarul de lângă Palatul Administrativ este declarat monument al naturii de interes local.

Specialistul Ioan Man din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) a declarat că un asemenea exemplar nu se mai găseşte nicăieri deoarece trunchiul copacului este format din împletirea ramurilor.

„Salcâmul japonez este cultivat în România ca specie dendrologică, se găseşte în parcuri, pe străzi, în judeţul Satu Mare se găseşte în mai multe locaţii. El, ca atare, ca specie, nu este o specie protejată, dar acest exemplar este protejat pentru că trunchiul provine din împletirea mai multor ramuri şi are o formă deosebită. În alte zone nu se mai întâlneşte un exemplar cu conformaţia aceasta. El are, probabil, o vârstă între 60 şi 80 de ani. A fost declarat monument al naturii de interes local prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 4 din 1995. Practic are şi un aspect dendrologic când înfrunzeşte, iar când înfloreşte are nişte fructe tip păstăi — face parte din familia leguminoaselor, cu originea din Asia de est, respectiv Korea, China„, a declarat Ioan Man.

Citeste si:  Proiect privind ajutor financiar pentru plata chiriei pentru victimele violenţei în familie

Nimeni nu a găsit explicaţia pentru care trunchiul copacului este format din ramuri împletite — însă, ce-i drept, nimeni nu s-a obosit să cerceteze. Astfel, se presupune că arborele fie a suferit o mutaţie, fie a fost invadat de o ciupercă, fie a fost „ajutat” de un om, care pur şi simplu i-a împletit crengile.

„Probabil că cei care s-au ocupat cu spaţiul verde înainte au împletit mai multe ramuri şi a ieşit această conformaţie deosebită a trunchiului pentru că, în mod normal, salcâmul japonez are un singur trunchi, fără să se ramifice şi să se împletească. Aici se vede clar că a fost intervenţia omului, a unui specialist în dendrologie care a vrut să obţină acest aspect ornamental cu totul şi cu totul deosebit”, a mai spus Man.

Citeste si:  Satu Mare: Primele operaţii endoscopice oculare din România

Istoria salcâmului este una demnă de filme. Cândva a făcut parte dintr-un impresionant cartier evreiesc, iar pe urmă a fost martorul schimbării radicale din centrul Sătmarului. Vechiul cartier evreiesc a fost ras de pe faţa pământului, în locul său fiind amenajat Centrul Nou al municipiului Satu Mare, cu mai multe blocuri, Palatul Administrativ şi o piaţă betonată.

Directorul Muzeului Judeţean, Felician Pop, a explicat că salcâmul era în grădina unui evreu pasionat de botanică, ce avea mai mulţi arbori exotici.

„Ca printr-un miracol, din întreaga lume veche a centrului nou a rămas în picioare doar acest salcâm japonez. Sătmărenii îi spun ‘pomul răsucit’ pentru că are o specificitate a trunchiului fiind încolăcit. Acest salcâm se afla în capătul grădinii unui negustor evreu, mare îndrăgostit de botanică şi plante rare şi exotice. Este cu atât mai interesant cu cât acest salcâm, cu toate că nu este specific zonei noastre, a supravieţuit. Cred că are undeva la 100 de ani.

În cartierul evreiesc din Satu Mare, partea lui aristocrată, locuiau negustori care aveau prăvălii pe Corso-ul evreiesc, cum este cunoscut şi astăzi. Unul dintre aceşti negustori, împătimit al florilor, al arborilor exotici, a plantat acest salcâm interesant. În anii ’70, acest cartier a fost ‘ras’ de pe faţa pământului pentru a face loc centrului nou. Printr-un miracol, acest salcâm a rămas în picioare tocmai pentru că în planurile celor care au construit Centrul Nou, exact acolo nu venea nicio clădire, astfel că el a putut fi salvat. Este o ultimă relicvă a unei lumi din care nu a rămas decât un simplu salcâm japonez”, a spus Felician Pop. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata