Rafila: Alimentele sau transmiterea interumană – posibile surse de îmbolnăvire a copiilor cu sindrom hemolitic-uremic

32

Posibilele surse de îmbolnăvire în cazul copiilor cu sindrom hemolitic-uremic ar fi alimentele sau transmiterea interumană, a declarat joi, 25 februarie, Alexandru Rafila, consilierul ministrului Sănătăţii.

„Ipotezele probabile care au fost stabilite de echipa mixtă — specialişti români şi străini — sunt două: focar de infecţie cu origine alimentară sau pentru unele dintre cazuri o posibilă transmitere interumană”, a spus Rafila, într-o conferinţă de presă.

Potrivit acestuia, în continuare se va derula investigaţia epidemiologică împreună cu specialişti ANSVSA. Acesta consideră foarte importante îmbunătăţirea sistemului de raportare a îmbolnăvirilor, dar şi evaluarea capacităţilor de laborator la nivelul spitalelor şi DSP-urilor.

Citeste si:  Inspectorii ANSVSA controlează laptele şi produsele din lapte, în perioada 22 martie - 6 aprilie

Am avut grijă ca serurile provenind de la copiii bolnavi de aici, de la Spitalul ‘Marie Curie’, indiferent dacă aveau sindrom hemolitic-uremic sau nu, inclusiv serul de la copilul din Bacău, să fie trimise în Italia la laboratorul european de referinţă. Testând aceste probe, ei au găsit şase seruri pozitive şi toate au fost cu anticorpi corespunzători lui Escherichia coli 026 toxigen. Este clar în acest moment, dacă avem rezultatele analizelor, pe de o parte, diagnosticul clinic, pe cealaltă parte, că această asociere este legată de apariţia unui cluster, am spune noi, adică apariţia unui număr mai mare de cazuri într-un anumit teritoriu, într-un interval relativ scurt de timp, care este de 2-3 săptămâni. Este vorba de şase seruri pozitive din 13 testate. Din cele şase seruri pozitive avem trei din Argeş, unul din Bucureşti, unul din Bacău şi unul din Dolj”, a precizat Alexandru Rafila.

Citeste si:  Alexandru Rafila avertizează asupra consumului de antibiotice în exces: Ne îngrijorează reîntoarcerea la epoca pre-antibiotică

El a susţinut că nu este vorba despre un focar epidemiologic.

„Cum au apărut ele şi asocierea cu sindromul hemolitic-uremic considerăm cu toţii — echipa din România şi echipa venită de la Centrul European de Control al Bolilor — că lucrul acesta este perfect superpozabil cu un cluster, nu este un focar epidemic, pentru că nu avem un număr mare de cazuri într-un teritoriu extrem de strâns şi cu legătură de cauzalitate între ele în acest moment”, a explicat Rafila.

Potrivit acestuia, începând din anul 2010, numărul de cazuri de sindrom hemolitic-uremic anual înregistrat şi confirmat în România a variat între 5 şi 25 de cazuri.

Citeste si:  Trei elevi britanici au inventat prezervativul care detectează infecţii cu transmitere sexuală

„Acest lucru nu înseamnă că acestea au fost toate cazurile de sindrom hemolitic-uremic, probabil că forme mai uşoare nu au fost încadrate în această categorie”, a mai spus acesta. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata