Redobândirea cetăţeniei române, recunoaşterea studiilor efectuate în România, consulat, printre doleanţele românilor din Transcarpatia

Redobândirea cetăţeniei române, recunoaşterea de către Ucraina a diplomelor de studii efectuate în România şi deschiderea unui consulat la Slatina se numără printre doleanţele românilor din Transcarpatia (Ucraina) care depun eforturi continue pentru păstrarea identităţii naţionale.

Românii din Maramureşul Istoric se gândesc cu drag la Țara Mamă şi la tot ceea ce are legătura cu limba, tradiţiile şi obiceiurile străbunilor, dar există nemulţumiri şi ‘dureri mari’ legate de faptul că nu pot obţine cetăţenia română, conform legii care funcţionează în prezent în România.

Toţi românii cu care te întâlneşti în Maramureşul Istoric (Ucraina) spun că legea este ‘nedreaptă’ şi nu le recunoaşte oficial dreptul de a fi români, ‘deşi au făcut parte din România între 1918 şi 1921’.

‘Este oarecum nedrept, întrucât în baza acestei legi românii nu pot să-şi revendice, la nivel oficial, dreptul de a fi români şi în acte, pentru că ei în suflet, în simţiri, în limbă sunt români autentici, îşi afirmă identitatea, însă există această barieră care nu s-a pus doar pe Tisa, s-a pus şi la nivel politic. Și atunci avem nevoie de atitudinea potrivită din partea politicienilor români în acest sens. (…) Sperăm la o schimbare cât mai rapidă, pentru că sunt sute, dacă nu mii de dosare, care în acest moment se află la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie. Procesul de redobândire stagnează, a fost reluat pentru o perioadă scurtă, însă lucrurile nu se îndreaptă în direcţia pozitivă pentru românii de aici’, au declarat  reprezentanţii Clubului Maramureşenilor din dreapta Tisei.

La rândul său, preşedintele Uniunii Românilor din Transcarpatia ‘Dacia’ şi directorul Muzeului de istorie şi etnografie al românilor din Transcarpatia, Ion Mihai Botoş, a declarat  că nu trebuie uitat că românii din Maramureşul Istoric nu doar au contribuit la făurirea statului român, prin participarea directă la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, dar au fost şi parte integrantă a statului român.

Ar trebui ca Patria Mamă, ar trebui ca Bucureştiul să recunoască românii din Transcarpatia ca foşti cetăţeni ai statului român, pentru că de la 1 decembrie 1918 şi până la 26 iulie 1921, românii din partea dreapta Tisei au fost integral (încorporaţi în România — n.n.) şi în dreapta Tisei au activat legile statului român (…). Numai după 26 iulie 1921 noi am fost predaţi la noul stat format, numit Cehoslovacia, dar până atunci noi am fost împreună’, a punctat Ion Mihai Botoş.

Citeste si:  Toni Greblă a pretins şi a primit foloase necuvenite pentru a interveni în favoarea firmelor lui Bîrcină

O altă situaţie semnalată este recunoaşterea etnicităţii româneşti de către autorităţile ucrainene. Mai multe persoane au arătat certificate de naştere recente unde la rubrica ‘etnie’ este trecut ‘ucraineană’ în loc de ‘română’, spre deosebire de modul cum se proceda până în urmă cu câţiva ani.

‘Această politică de asimilare este dusă de autorităţile ucrainene de aproximativ cinci ani, cu scopul de a limita redobândirea cetăţeniei române de către noi. În urmă cu doi ani mi-am pierdut vechiul certificat de naştere, iar la solicitarea unui duplicat, autorităţile ucrainene mi-au eliberat un document în care apare că sunt ucraineancă. Când le-am cerut o explicaţie, mi s-a spus că aşa sunt noile prevederi legale’ a declarat Elena Vlad din Slatina.

De asemenea, românii din dreapta Tisei se plâng că, pentru a ajunge în România, au nevoie de o viză pe care o pot obţine doar de la consulatul României din Cernăuţi, aflat la aproximativ 400 de kilometri, şi că se impune deschiderea unui consulat în Transcarpatia.

O altă problemă adusă în discuţie de reprezentaţii asociaţiilor românilor din dreapta Tisei este nerecunoaşterea de către autorităţile ucrainene a diplomelor de studii obţinute de românii care şi-au făcut studiile în România şi care vor să se întoarcă acasă pentru a schimba lucrurile la nivelul comunităţii. Acest lucru este deosebit de important, spun ei, pentru că în acest fel ar reveni în comunitate un număr semnificativ de tineri competenţi, în meserii de care este mare nevoie: medici, profesori sau jurişti. Ei consideră că ‘România ar putea interveni în dialogul cu Kievul’ şi nu ar trebui să se rezume la ‘un dialog frumos ambalat la nivel diplomatic’, care nu le este de ajutor.

Totodată, aceştia solicită României creşterea numărului de burse pentru tinerii din dreapta Tisei, ‘număr care scade în loc să crească’ şi care le-ar da acestora un imbold să opteze pentru o facultate în România, în detrimentul unei instituţii de învăţământ superior din Ucraina.

Printre problemele semnalate se mai numără şi ‘calitatea proastă a manualelor şcolare care se editează la Kiev’, dar şi necesitatea schimburilor de experienţă între profesorii români din dreapta Tisei şi cei din România, în vederea profesionalizării cadrelor didactice, precum şi nevoia deschiderii unor instituţii de cultură destinate românilor din regiune.

‘Într-o localitate de 10.000 de locuitori, cum este Slatina, nu avem o casă de cultură. Dacă noi vrem să organizăm anumite evenimente, să derulăm proiectele pe care le iniţiem, lipsa unei case de cultură ne pune în dificultate. Ar fi mult mai facil, mult mai bine dacă am avea o astfel de casă de cultură’, au spus reprezentanţii Clubului Maramureşenilor din dreapta Tisei.

Citeste si:  Palatul Comunal din Buzău, o bijuterie arhitectonică

În context, aceştia au punctat că trebuie iniţiat un dialog între instituţiile româneşti şi românii din dreapta Tisei, despre care afirmă că ‘lipseşte cu desăvârşire’ şi este nevoie de intensificarea schimburilor culturale cu România.

Profesorii români din dreapta Tisei au mărturisit că marele merit în menţinerea identităţii româneşti l-au avut şcolile cu predare în limba română şi consideră că, dacă în şcolile româneşti va continua procesul de introducere de clase ucrainene, se va intensifica politica de asimilare.

‘Suntem aici dintotdeauna şi nu ne-am pierdut. Au fost încercări, aşa, frumos, voalate, dar nu au reuşit. Marele merit îl au profesorii şi şcoala în menţinerea a tot ceea ce este românesc, dar şi Biserica, unde slujbele sunt în română. Au fost încercări să facem măcar o clasă în limba ucraineană în şcoală. Până astăzi am spus, frumos, un categoric nu. Eu cred că, dacă astăzi s-ar introduce o clasă ucraineană, acesta ar fi rezultatul: ne-am pierde. Vorbim ucraineană, respectăm statul ucrainean, pentru că noi suntem cetăţeni loiali ai statului, dar limba mea este limba română şi în suflet nu am o altă limbă. Gândesc, mă rog în limba română‘, a declarat Anuţa Dan, profesor la şcoala românească din Apşa de Mijloc.

La rândul său, directoarea şcolii din Apşa de Mijloc, Elena Șovac, a spus că este nevoie de sprijinul României ‘atât în plan cultural, pentru a păstra tradiţiile şi obiceiurile’, cât şi financiar, ‘pentru a putea efectua un control medical în Țara Mamă sau pentru a merge acolo la odihnă’, în vreme ce directorul şcolii româneşti din localitatea Biserica Albă, Mihai Clementev consideră că este nevoie de schimburi culturale mai ample şi mai dese, pentru a-i ajuta pe copiii români din Transcarpatia să comunice mai bine în limba română.

Reprezentanţii Clubului Maramureşenilor din dreapta Tisei spun că autorităţile române trebuie să-i viziteze mai des pe românii din Transcarpatia, pentru a le afla problemele şi a acţiona în consecinţă.

‘Românii din dreapta Tisei au nevoie de România aproape, politicienii români trebuie să ţină cont de noi. Suntem fraţi şi nu trebuie să fim separaţi de nişte politici, de nişte legi adoptate ad-hoc şi sperăm ca în politicienii români, chit că se perindă, vin şi pleacă de la conducere, să se trezească spiritul naţional, cel de frăţietate şi să fie mai aproape de noi, iar atunci când se iau decizii să ţină cont şi de românii din afara graniţelor. Acum vorbim despre românii din dreapta Tisei, însă aceste politici ar trebui să-i privească şi pe românii din Cernăuţi-Bucovina, din Timoc, din Basarabia de Sud-Odesa şi de peste Prut’, au declarat reprezentanţii Clubului Maramureşenilor din dreapta Tisei.

Citeste si:  Topul celor mai fericite țări din Europa

Conform recensământului din 2001, comunitatea românească din Transcarpatia numără 32.000 de persoane, dar reprezentanţii asociaţiilor româneşti spun că, în realitate, numărul este mult mai mare.

Prezent în Transcarpatia cu ocazia organizării în premieră de către Institutul Cultural Român a unui mini-turneu teatral pentru elevii din şcolile româneşti considerat istoric de către românii de aici, directorul Direcţiei pentru Românii din Afara Graniţelor din cadrul ICR, Radu Baltasiu, a declarat că este nevoie de construirea unor punţi culturale sistematice între România şi Maramureşului Istoric.

‘În Transcarpatia trăiesc circa 50.000 de români, din care o parte este deja ucrainizată (volohii). Trei sferturi din ceea ce, în istorie, a însemnat Maramureşul (Țara Maramureşului din Voievodatul Transilvaniei) se află în Ucraina, şi aici există o importantă bază demografică nobiliară, documentată în diplome regale latineşti de mai bine de 700 de ani. Maramureşenii sunt, astfel, nu doar urmaşii unei comunităţi ţărăneşti libere străvechi, dar au şi sânge nobiliar din cele mai vechi timpuri. Comunitatea de aici este relativ bogată şi, din datele noastre, după cum puteţi constata, urgenţa o constituie punerea pe o bază sistematică a relaţiilor cu ţara. Din punctul nostru de vedere, vom încerca să construim punţi culturale sistematice între România şi Maramureşul din Ucraina prin schimburi culturale constante, spectacole, şcoli de vară, etc. Receptivitatea copiilor, şi nu numai, la proiectele noastre a fost extraordinară şi aceasta ne încurajează în eforturile noastre de a propune noi proiecte în zonă’, a declarat  Radu Baltasiu, directorul Direcţiei pentru Românii din afara Graniţelor din cadrul Institutului Cultural Român.

La rândul său, consulul general al României la Cernăuţi, Eleonora Moldovan, a declarat că ‘principalele doleanţele care sunt trimise şi solicitate de comunitatea românească din Transcarpatia către Bucureşti, dar şi către Kiev, evidenţiază consolidarea şi dinamizarea relaţiei cu Patria Mamă, deschiderea unui consulat la Slatina şi susţinerea tuturor activităţilor culturale pentru românii din dreapta Tisei’. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata